În cadrul conferinței legată de lansarea campaniei de prevenire a populației „Nu tremur la cutremur”, secretarul de stat Raed Arafat a anunțat că își dorește ca, în 3-4 ani, să fie înființate 20-25 de echipe de căutare-salvare urbană. După modelul SMURD, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență din cadrul MAI spunea că ar dori ca astfel de echipe să fie la fiecare inspectorat pentru situații de urgență județean.
Odată cu schimbările de la vârful Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU), Raed Arafat a anunțat și înființarea echipelor de căutare-salvare urbană. De altfel, echipa românească de căutare-salvare urbană de nivel mediu a fost acreditată pentru intervenții sub egida ONU în țările afectate de dezastre și calamități. Echipa formată din 48 de salvatori din cadrul Unității Speciale de Intervenție în Situații de Urgență și alte unități subordonate IGSU a primit certificare INSARAG - o certificare a procedurilor internaționale de intervenție în caz de dezastre - în luna mai a anului trecut.
Deficitari la capitolul dotare
Un capitol la care IGSU este încă deficitar, fapt recunoscut și de oficiali MAI, este, însă, dotarea echipelor de intervenție în caz de urgențe. Unul dintre exemple: bărcile de salvare. Așa cum se preciza și în raportul Curții de Conturi, IGSU este dotat în proporție de 73% cu bărci pneumatice cu motor în care încap zece persoane, numai că toate sunt vechi. Așa cum s-a văzut la tragedia de pe Lacul Siutghiol, ambarcațiunile pneumatice au pornit greu spre locul în care s-a prăbușit elicopterul SMURD. Un oficial ISU ne-a explicat că bărcile de acel tip, de 8-10 persoane, au fost achiziționate de la ARTECA, între anii 2007 și 2008. Au fost cumpărate, la scară largă, chiar dacă unele județe nu aveau nici măcar un luciu de apă, adică râu sau lac pe care să le poată folosi. Multe dintre proiectele care au condus la achiziția de tehnică necesară intervențiilor pentru situații de urgență au fost făcute în perioada în care la șefia IGSU s-a aflat generalul Vladimir Secară. După ce și-a dat demisia, în anul 2011, fiind cercetat de Parchetul General pentru angajări ilegale în MAI, generalul Secară a ajuns vicepreședintele Fundației pentru SMURD, condusă de Raed Arafat.
„Frământările” de la ISU București-Ilfov
Într-o petiție înaintată Ministerului Afacerilor Interne, „un grup numeros de cadre militare și salariați” contestă numirea colonelului Emil Apostol în funcția de prim-adjunct al ISU București-Ilfov. Apostol lucrase la ISU București până în 2011, atunci când, se arată în document, a fost trimis, de două ori, în fața consiliului de judecată și sancționat disciplinar pentru instigare la subordonare. Până atunci, el ar mai fi primit sancțiuni disciplinare în anii 1997, în 1998 și în 2009. În 2011, a fost mutat șef la ISU Giurgiu. Unificarea serviciilor de urgență din Ilfov și București a fost făcută pe baza unei ordonanțe de urgență, dată chiar în ajunul Crăciunului, pe 23 decembrie 2014. Astfel, în conformitate cu Ordonanța de Urgență a Guvernului României nr.89 s-a înființat Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Dealul Spirii” București-Ilfov, prin reorganizarea Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Dealu Spirii” al Municipiului București și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Codrii Vlăsiei” al județului Ilfov, care s-a desființat. Peste noapte, au apărut și șefi noi, împuterniciți, printre care și Apostol. Despre schimbările de la ISU București-Ilfov, Raed Arafat spunea că vrea să eficientizeze intervențiile de urgență și prin aducerea unor profesioniști. Totuși, nume „grele” din IGSU sunt contestate chiar de pompieri.
Cine dictează în situațiile de urgență
Pompierii nemulțumiți de schimbările de la IGSU susțin că, în prezent, personajele care dictează în situațiile de urgență din România sunt Raed Arafat, Secretar de Stat MAI și președintele Fundației SMURD, general locotenent(r) Vladimir Secară, fost șef al situațiilor de urgență la nivel național, actual vicepreședintele Fundației pentru SMURD; colonel Nicolae Cornea, șeful IGSU, recomandat de generalul Secară și promovat de Raed Arafat, transferat de la Vâlcea, din poziția de adjuct de șef al ISU; locotenent-colonel Daniel Marian Dragne, recomandat de generalul Secară si promovat de Raed Arafat ca „pentru activități deosebite”. A devenit șeful structurii operative deși, conform CV-ului său, nu a lucrat niciodată într-o structură operativă; locotenent-colonel Ovidiu Stanciu, șeful resurselor umane la IGSU, care, împreună cu general locotenent (r) Vladimir Secară și alți 11 ofițeri a fost trimis în judecată pentru fraudă la angajări.