Moda adulterului îi cucerește pe boieri și pe boieroaice

Trecând peste nenorocirea ce ne-a pricinuit-o prin cedarea Basarabiei către ruși, sultanul Mahmud al II-lea a fost la originea înlocuirii modei turcești cu cea occidentală în Principatele Române.

Urcat pe tron 1808, după ce a scăpat de la moarte fugind pe fereastra Haremului, el a fost cel care a început modernizarea Imperiului Otoman, dar tot în vremea lui imperiul a început să intre la apă, pierzând teritorii vaste.

Pus pe reforme, Mahmud al II-lea a început pregătirea Tanzimatului (Reorganizării) prin puterea exemplului personal.

Așa că a adoptat hainele occidentale, înțolindu-se ca monarhii europeni. Se poate ca la asta să fi contribuit și mama sa, despre care se spunea că era verișoară cu împărăteasa lui Napoleon, Josephine.

După ce a apărut la evenimentele publice cu pantaloni şi frac, în 1829 a dat un decret prin care a interzis veşminte orientale în favoarea celor

occidentale.

Boieroaicele din Principate, care tânjeau după moda și stilul de viață de la Paris și Viena, cu care luaseră contact prin rușii care ne frecventau cam des, cu armatele, de prin 1788, au fost primele care au profitat de spiritul reformist al sultanului.

„Se poate zice că, sub acea ocupaţie rusească, s-a întemeiat în Ieşi ceea ce se cheamă viaţă mondenă, înflorind însă o dată cu ea adulteriul, despărţirile şi jocul de cărţi”, ne-a lăsat scris Radu Rosetti.

Între 1828-1834, potrivit aceleiași surse: „obiceiurile de recluziune orientală a femeilor mai aveau fiinţă în multe familii boiereşti; tocmai acea ocupaţie le-a desfiinţat (...).

Faţă de ofiţerii ruşi, în uniformele lor strălucitoare, boierii noştri, în anterie, giubele, işlice şi papuci, nu puteau să pară decât ridicoli”.

Citește toată POVESTEA pe Evenimentul Istoric