Reabilitarea şi introducerea în circuitul turistic a primei căi ferate miniere înguste din Transilvania a rămas tot la stadiul de proiect. Autorităţile locale invocă faptul că traseul mocăniţei Hunedoara-Govăjdie se află în proprietate privată.
Sesizată de un grup de tineri din Hunedoara, Direcţia Judeţeană pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Naţional Cultural (DJCCPN) a reuşit în vara acestui an să obţină din partea Ministerului Culturii clasarea temporară a liniei Hunedoara - Govăjdie ca monument istoric industrial. Pentru ca linia să aibă permanent acest stut, trebuie întocmite câteva studii şi acte pe baza cărora Comisia Naţională a Monumentelor să o poată clasa, aşa încât distrugerea a ceea ce a mai rămas din traseul vechii mocăniţe să fie stopată. "Este nevoie în principal de studiul unui arhitect autorizat şi de un studiu al unui istoric autorizat de Ministerul Culturii. Noi nu putem plăti aceste studii şi trebuie să se găsească o soluţie, cel mai probabil, de către Primăria Hunedoara şi Primăria comunei Ghelari, localităţile pe raza cărora se află traseul. Noi le-am înştiinţat asupra acestui lucru şi am cerut copii după toate actele referitoare la linia ferată îngustă pe care le deţin cele două instituţii. Mai avem la dispoziţie doar opt luni pentru a întocmi dosarul şi a obţine clasarea liniei ca monument istoric industrial", spune Călin Cornea, responsabil cu probleme de patrimoniu imobil în cadrul DJCCPN. Încă la stadiul de informări
Conducerea Primăriei Hunedoara spune că situaţia liniei mocăniţei este mai complicată deoarece se află în proprietatea societăţii Talc Dolomită S.A. (firmă din grupul Tender - n.r.), iar înainte de a se plăti studii istorice şi tehnice, linia trebuie să ajungă în proprietate publică. "Nouă nu ne permite legea să plătim bani pentru ceva ce nu este al primăriei. Am iniţiat o serie de discuţii cu reprezentanţii firmei în a cărei proprietate se află linia, dar încă nu am reuşit să clarificăm toate aspectele problemei. Vom încerca să găsim o modalitate de a o aduce în proprietatea publică, după care să continuăm cu celelalte faze", spune primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada. Între timp, Dan Bera, unul dintre reprezentanţii grupului de tineri care a reuşit să stopeze distrugerea totală a liniei ferate (un pod metalic situat la peste 100 de metri deasupra solului era pregătit pentru dezasamblare în vară), spune că a înaintat unor consilieri locali documentaţia necesară pentru un proiect de hotărâre prin care să fie realizat un studiu de fezabilitate pentru refuncţionalizarea turistică a traseului mocăniţei. "În alte părţi din ţară s-a putut, de ce nu s-ar putea şi la noi, mai ales că aici a fost prima linie ferată de acest fel din Ardeal? Turiştii care vizitează Castelul Corvinilor ar trece drumul, s-ar urca în vagoane şi ar avea parte de o excursie spectaculoasă, de 12 kilometri, până la furnalul de la Govăjdie, şi el obiectiv istoric de importanţă internaţională (locul în care s-au turnat elemente care fac şi acum parte din structura de rezistenţă a Turnului Eiffel - n.r.)", conchide Dan Bera.
Poveste de succes, la Caraş-Severin
În decembrie, anul trecut, primăria comunei Berzasca, judeţul Caraş - Severin, a înaintat către ADR Vest un proiect pentru reabilitarea unei părţi de 18 kilometri din linia ferată îngustă dintre Oraviţa şi Anina. În decembrie anul ar trebui semnat contractul de finanţare pentru aproape şase milioane de euro nerambursabili (valoarea totală a investiţiei fiind de 8 milioane), iar din primăvară ar urma să înceapă lucrările efective. "Trebuie să ai doar dorinţă şi bunăvoinţă. Important este să te informezi bine şi să te încadrezi în termene. Noi am accesat finanţarea pe măsura 5.2 pentru care s-au depăşit plafoanele acum, dar mai sunt bani disponibili pe măsura 3.13, cea referitoare la dezvoltarea turismului rural. Avem de unde lua şi vagoane şi locomotive cu abur, pentru că mai sunt încă asemenea vehicule în patrimoniul Ministerului Transporturilor. Dar, mai întâi, să vedem semnat contractul", spune primarul Nicolae Furdui.
Recomandările noastre
