Mandatul deținut de Maia Sandu se apropie de final, iar Republica Moldova intră în pregătiri pentru alegeri prezidențiale. Modificările la legislația electorală, făcute de formațiunea majoritară, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS), în timpul sărbătorilor de iarnă, permit desfășurarea scrutinului deja în toamna lui 2024.
Se mizează pe faptul că iarna viitoare votanții ar putea fi tentați să o penalizeze pe Maia Sandu pentru tarifele ridicate la sursele energetice. Totodată, noua legislație electorală mai permite organizarea alegerilor prezidențiale concomitent cu un referendum.
Maia Sandu e conștientă că poate pierde alegerile
Această mișcare e văzută de criticii guvernării drept conștientizare a unui risc real de pierdere a scrutinului.
PAS înțelege că de menținerea Maiei Sandu în fotoliul de președinte în 2024 depinde monopolul său asupra puterii politice după alegerile legislative din anul 2025.
De aceea, pe lângă resursele administrative, folosite pe larg în timpul alegerilor locale din 2023, și a simpatiei necondiționate a UE, se vrea de asemenea recurgerea la stratageme, care implică un referendum pe un subiect geopolitic.
În contextul lansării negocierilor de aderare cu UE, planificată în decursul primelor șase luni ale anului curent, actuala guvernare de la Chișinău este sigură că va putea să convertească opțiunile populare în favoarea „aderării la UE”, care oscilează în jurul a 50%, în voturi pentru reînnoirea mandatului Maiei Sandu.
Procente îngrijorătoare în sondaje
Sondajele nu sunt deloc generoase cu guvernarea, care, pe fundalul agresiunii rusești împotriva Ucrainei, a obținut perspectiva de aderare la UE și a dezarmat practic orice remarcă critică din partea donatorilor externi.
Potrivit datelor BOP din august 2023, în cazul alegerilor prezidențiale, Sandu ar fi acumulat 29.4% din voturi, față de sprijinul de 18.1% atribuite simpatizantului deschis al lui Vladimir Putin, Igor Dodon.
Alte sondaje din luna decembrie 2023 arată că Maia Sandu are șanse minime să obțină o victorie, dacă nu reușește din primul tur. Or, după cum arată IMAS, liderul Socialiștilor, Igor Dodor, sau primarul de Chișinău, reales la alegerile locale din anul trecut, Ion Ceban, vor obține un rezultat de peste 40% sau cu aproape de 9 puncte procentuale mai mult decât actuala președintă.
Chiar și fosta guvernatoare a autonomiei găgăuze, Irina Vlah, revenită recent în politică și suspectată de legături, încă nedovedite, cu Rusia, ar putea să o învingă pe Maia Sandu, în cel de-al doilea tur.
Sursa problemelor președintei Maia Sandu
Cauza principală a unui randament electoral relativ nesatisfăcător al actualei președinte moldovene constă din două puncte slabe:
Pe de o parte, Maia Sandu și formațiunea pe care aceasta o susține (PAS) nu au aliați cordiali în rândul celor 80 de formațiuni politice înregistrate, care apar la suprafață în sondajele publice. În cei circa trei ani de guvernare, guvernarea PAS-Sandu nu a investit practic deloc în construirea unor parteneriate credibile cu partidele de orientare pro-EU, bazate pe promovarea non-partinică a talentelor, pe căi meritocratice, în actul de guvernare.
Ca rezultat, Maia Sandu a ajuns într-o izolare politică de ordin intern, fiind înconjurată de acuzații privind confiscarea tematicii europene în discursul său politic la nivel național.
Pe de altă parte, concentrarea masivă, și graduală, a puterii în mâinile PAS, începând cu anul 2020, și a exponenților loiali ai acestei formațiuni, inclusiv din sfera non-politică, a generat temeri privind tendința de demontare a principiilor de „limitări și echilibre” (‘checks and balances’).
Prin urmare, a căpătat vizibilitate demersul privind mobilizarea opoziției în jurul candidaților cu șanse electorale clare. Lipsa de consens, ego-urile personale și diferențele geopolitice ar putea crea impedimente pentru a efectua o mobilizare disciplinară pentru solificarea unui vot anti-Maia Sandu.
Opoziția ar putea avea un contracandidat unic pentru Maia Sandu
De asemenea, după ce guvernarea a recurs la eliminarea unei forțe politice la alegerile locale din 2023 pentru finanțare ilegală, opoziția se înclină spre o variantă care constă dintr-o listă de candidați, decât miza pe un candidat unic.
Astfel, se dorește reducerea riscurilor legate de scoaterea din cursă a reprezentantului comun al opoziției, invocându-se motive de securitate națională. Or, principalii contracandidați ai Maiei Sandu au avut sau încă mai păstrează o afiliere strânsă cu Rusia - Igor Dodon, Ion Ceban și Irina Vlah.
Dacă PAS va decide să elimine în primul tur sau ulterior pe unul dintre aceștia, voturile opoziției vor fi mobilizate în jurul candidatului rămas.
Deocamdată nu sunt cunoscute toate variabilele referendumului pro-UE. Totuși, deja pot fi formulate principalele trei scenarii majore legate de stratagema în jurul referendumului:
Scenariul 1.
Referendumul organizat de guvernarea PAS-Sandu este folosit cu succes pentru realegerea Maiei Sandu din primul tur al scrutinului prezidențial.
Scenariul 2.
Referendumul aduce mai mulți votanți la urnele de vot, dar este insuficient pentru a asigura victoria lui Sandu din prima încercare. Prin urmare, e nevoie de al doilea scrutin, unde efectele referendumului sunt minime, indiferent de rezultatul acestuia. Astfel, condițiile luptei electorale între candidatul opoziție și Maia Sandu se echilibrează, chiar dacă numai parțial.
Scenariul 3.
Atât referendumul cât și realegerea Maiei Sandu eșuează. Vectorul european trece printr-un șoc de discreditare, chiar dacă UE lansează negocierile de aderare cu Moldova.
Totodată, indiferent de credibilitatea simpatiilor sale geopolitice, candidatul opoziției ocupă fotoliul de președinte pe cale democratică.
Despre autor:
Denis Cenușă este Associated Expert, Think Tank EESC (Lithuania), Associated expert, Think Tank Expert-Grup (Moldova) și doctorand la Justus-Liebig-Universität din Germania.
Publicații recente:
2023: ENC Analysis – EPC Summit: From Empty Chairs to the War in Israel, (with Samuel Doveri Vesterbye), ENC (Brussels); 2023: The Russian war in Eastern Europe and the emergence of EU CSDP missions: Three distinct cases in Ukraine, Armenia and Moldova, EESC (Lithuania); 2023: Russia’s Stalled Argentine Romance, Riddle (UK);
2023: The uncertain EU pre-accession dialogue calendar for Ukraine, Moldova and Georgia, BNE Intellinews (Estonia); 2023: EU Eastern Enlargement: Preparing for Current and Future Threats Through Inclusive Crisis Management and Resilient Critical Infrastructure, The Stockholm Centre for Eastern European Studies Riddle (Sweden); 2023: Russia’s leverage in Moldova, Riddle (UK); 2023: EU Accession Prospects of Ukraine, Moldova and Georgia — first responses to the conditions set by the European Commission, 3DCFTAs (Belgium);
2022: The EU membership for Ukraine, Moldova and Georgia: Enlargement from the Western Balkans to the Eastern Partnership, Eastern European Studies Centre (Lithuania); 2022: Collateral Victim or Separate Target? Russia's Tactics Against Moldova, The Royal United Services Institute (UK); 2022: EU membership perspective for Ukraine, Moldova and Georgia: Mapping the risks of a non-candidacy option, Eastern Europe Studies Centre (Lithuania);
Poate fi urmărit pe rețelele sociale: Twitter - LinkedIn - Academia.edu - ResearchGate