Simplificarea procedurilor de procesare a cererilor de rambursare pe zona fondurilor europene va fi analizată în şedinţa de Guvern de astăzi, a declarat ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, cu ocazia celei de-a patra ediţii a Conferinţei "Fondurile europene. O şansă economiei noastre", organizată de ziarul "Bursa".

Potrivit sursei citate, simplicarea procedurilor trebuie discutată atât din punctul de vedere al structurilor implicate, cât şi al sprijinirii beneficiarilor, aceştia urmând să depună mai puţine documente pentru a primi rambursările cuvenite.

"Până în urmă cu puţin timp, exista un stoc de mii de cereri de rambursare, însă după eforturi susţinute numărul lor a scăzut la numai câteva sute în prezent. Tocmai de aceea, în şedinţa de guvern de astăzi, vom discuta despre simplificarea procedurilor de procesare a cererilor de rambursare", a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, "va trebui însă să demonstrăm Uniunii Europene că sistemul de management şi de control intern funcţionează bine şi că bugetul UE nu este în pericol de a fi prejudiciat. În acest moment respectăm calendarul UE, însă va trebui să găsim o soluţie referitoare la Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU), pentru a atenua şi chiar elimina problemele apărute".

Am primit de la UE 13 miliarde de euro și am dat 7 miliarde Ministrul Afacerilor Europene a precizat, totodată, că România a primit, din anul 2007 şi până în prezent, o sumă de 13 miliarde de euro de la UE, contribuind la rândul său la bugetul UE cu o sumă de 7 miliarde de euro.

"Suma de 13 miliarde euro a vizat trei zone distincte, respectiv zona fondurilor post-aderare, zona fondurilor pre-aderare, dar şi procesul de refinanţare. În ceea ce priveşte prima zonă, din anvelopa totală de 35,4 miliarde de euro, până acum a fost absorbit un procent de 25% din fonduri, respectiv 8 miliarde de euro. Sumele au fost utilizate în special pentru efectuarea plăţilor directe şi pentru dezvoltare rurală", a mai spus Orban.

Două priorități

Potrivit lui Orban, modul în care vor evolua lucrurile în perioada următoare este esenţial pentru felul în care se va reuşi implementarea dezideratului economiei româneşti privind utilizarea fondurilor europene.

"În acest moment există două procese în desfăşurare: primul se referă la negocierea efectivă a sumelor legate de bugetul 2014-2020, iar cel de-al doilea se axează pe pregătirea internă şi pe crearea structurilor care să conducă la o utilizare mai bună a fondurilor europene, atât cantitativă, cât mai ales calitativă. Situaţia economică la nivelul UE este foarte complicată la ora actuală, un număr de 8-9 state cerând diminuarea cu 100-120 de miliarde de euro a sumelor totale alocate UE, faţă de nivelul iniţial total de 1025 de miliarde. Nu cred că ar fi putut exista un moment mai nepotrivit în care să se discute despre bugetul pentru perioada 2014-2020", a mai spus Leonard Orban.

Condiții mai aspre pentru următorul buget de fonduri europene

Acesta a pus accent pe faptul că riscurile cele mai mari determinate de o eventuală reducere a fondurilor vizează politica de coeziune, însă se speră ca, în urma întâlnirii la nivel înalt care va avea loc vineri, se va transmite UE un mesaj referitor la o alocare semnificativă în viitorul buget a fondurilor destinate politicii de coeziune.

În încheiere, ministrul Orban a subliniat că fondurile alocate pentru intervalul 2014-2020 vor putea fi cheltuite mai dificil decât până acum, din cauza înăspririi condiţiilor de obţinere a acestora. De asemenea, există posibilitatea ca unele activităţi care în prezent nu pot fi bine gestionate de autorităţile de stat să fie externalizate pe viitor.