Alina Gorghiu declară că nu toți românii fugari, condamnați pentru infracționalitate, pot fi prinși imediat. Ea mai adaugă că fostul primar din Baia Mare, Cătălin Cherecheș, ar putea fi transportat în România abia în primăvara anului 2024.
Alina Gorghiu, ministrul Justiției din România, spune că nu toți fugarii pot să fie readuși imediat în țară.
Dar raportează că numai în 2023, 150 de fugari au fost arestați în Germania.
Alina Gorghiu: „150 de fugari extrădați din Germania”
Ministrul Justiției adaugă că 100 de persoane au fost extrădate din Italia.
Dar Alina Gorghiu susține că procedura nu este atât de simplă. Dacă persoane acuzate pentru infracțiune și capturate în țări străine resping procedura simplificată de extrădare în România în doar 10 zile, rămâne pe seama executării mandatului european de arestare care poate dura 60 de zile.
„Dacă persoana respectivă nu agreează procedura simplificată, decizia definitivă privind executarea mandatului european de arestare se ia în termen de 60 de zile de la data arestării persoanei căutate. Nu vă dau termene pe care mi le imaginez. Mai există o excepție, în cazuri particulare, excepționale, când mandatul nu poate fi executat în acel termen, autoritatea judiciară de executare e obligată să ne informeze pe noi, instanta din Cluj, în cazul domnului Chereches, indicând motivele si în acest caz termenul poate fi prelungit cu 30 de zile suplimentare”, a mai spus Gorghiu.
Ministrul a mai explicat într-un interviu acordat postului de televiziune Digi24 și despre judecata mandatului de arestare european.
Polițist de frontieră, inspectând documentele unui șofer. Sursa Foto - Dreamstime
Alina Gorghiu spune că Cherecheș ar putea fi readus în România abia la primăvară
Gorghiu spune că Cherecheș ar putea fi adus în România abia în primăvara anului viitor:
„Judecata mandatului european de arestare se face la instanța din Germania, iar termenele se pot stabili exclusiv de instanța de judecată pe baza prevederilor legale, indiferent de ce vă spun eu sau avocații. Există un singur cadru normativ european în baza căruia se stabilesc procedurile pe mandatul european de arestare. (...) o decizie cadru din 2002 și spune așa - „un mandat european de arestare se soluționează și se execută în regim de urgență”.
Ministrul spune că predarea unui fugar nu este lăsată în stare latentă, fără să fie judecată, de către niciun stat european.
„Mandatul european de arestare și procedura este o chestiune de încredere între statele membre ale UE”, a explicat Gorghiu, care a adăugat că dacă nu există măsuri pentru a împiedica o persoană condamnată să părăsească țara, „nu ai ce să-i faci(...). Nu putem să arestăm toți cetățenii români de frică că fug”.
Este nevoie de brățări electronice?
Alina Gorghiu declară că persoanele acuzate pentru infracționalitate pot părăsi oricând țara, dar devine o problemă dacă nu se întoarce în cazul unei condamnări definitive dată de o hotărâre judecătorească.
De aceea, ministrul Justiției invocă purtarea brățărilor electronice. Acestea pot fi utilizate pentru mai bună monitorizare a persoanelor aflate pe durata unui proces penal.
„Avem deja legislația în acest moment, dar avem din 2021 o legislație care permite monitorizarea electronică a tuturor persoanelor cercetate sau judecate în cadrul unui proces penal și sunt convinsă că vom avea resurse financiare alocate, astfel încât să achiziționăm brățările”, a mai spus Gorghiu.