Pentru circa o treime din lucrarea de doctorat a ministrului Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, există suspiciunea de plagiat. Demnitarul, care ar fi “preluat” chiar şi din Ion Iliescu şi Traian Băsescu, spune că, după ce a scris pe plajă, cu pixul, un capitol, a descoperit, cu ajutorul unui soft specific, că 15% era considerat plagiat.
Pe baza acestei lucrări, Mihai Tudose a devenit cadru didactic titular în Academia Serviciului Român de Informaţii, locul unde sunt pregătiţi viitorii spioni, arată site-ul CRJI.org. Există şi alte încălcări ale rigorilor academice: un paragraf plagiat se repetă de patru ori de-a lungul lucrării, iar foarte multe trimiteri din notele de subsol sunt „în fals”: la paginile respective, autorii vorbesc despre cu totul altceva. Tudose afirmă că, după ce a scris pe plajă, cu pixul, un capitol, a descoperit, cu ajutorul unui soft specific, că 15% era considerat plagiat. (vezi foto jos)
Lucrarea de doctorat a lui Tudose se numeşte „Infrastructura critică – model şi strategie managerială” şi a fost susţinută în 2010, la Academia Naţională de Informaţii „Mihai Viteazul” – universitate subordonată Serviciului Român de Informaţii (SRI). În acelaşi an a fost publicată la RAO International Publishing Company. La începutul şi la sfârşitul volumului au semnat cuvinte laudative adjunctul şefului SRI, Florian Coldea, respectiv şeful din acea vreme al instituţiei, George Maior. „Nivelul teoretico-aplicativ ridicat, bazat pe o bună cunoaştere şi un studiu aprofundat al problematicii, sistematizarea eficientă a ideilor, în mod special gradul ridicat de adecvare şi consistenţă al sugestiilor privind managementul acestei categorii de infrastructuri reprezintă argumente solide pentru considerarea lucrării drept un document de referinţă în domeniu”, a scris Coldea.
Infrastructurile critice sunt reţele care asigură servicii importante (transporturi, energie, informatică) şi care pot deveni vulnerabile în faţa unor atacuri teroriste, de exemplu.
Circa 50 de pagini sunt plagiate, fie cuvânt cu cuvânt, fie prin reformulări minore, din altă lucrare de doctorat, susţinută, cu un an mai devreme, de comisarul-şef Radu Andriciuc, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”. Din doctoratul comisarului-şef s-au copiat inclusiv părţi din concluzii, câteva anexe şi chiar o secţiune din bibliografie. Numele lui Andriciuc şi lucrarea acestuia nu apar deloc în doctoratul lui Tudose, nici la notele de subsol, nici la bibliografie.
Cu toate acestea, Andriciuc nu pare deloc deranjat, oferind o perspectivă insolită a situaţiei: „Domnul Tudose m-a contactat şi i-am cedat drepturile de proprietate, ca pentru orice marfă. Era 2008 şi aveam nişte probleme financiare, vă aduceţi aminte ce au păţit bugetarii (scăderea veniturilor cu 25%, din cauza crizei, a avut loc însă în 2010 n.r.), plus că fiul meu dădea Bacalaureatul. A fost vorba de câteva mii de euro”. „Este o prostie, actul respectiv nu înlătură obligativitatea citării”, a declarat un cadru didactic din mediul universitar ieşean.
Andriciuc nu a putut explica de ce Tudose nu a luat cartea de la bibliotecă, citarea fiind gratis: „Nu pot intra în mintea domnului ministru”. El a negat ipoteza că suma ar fi fost, de fapt, contravaloarea serviciilor de întocmire a lucrării.
Alţi autori plagiaţi de Tudose sunt Liviu Mureşan, Septimiu Caceu, Grigore Alexandrescu şi Gheorghe Văduva, George Dediu şi Alexandru Manafu, dar şi conducătorul său de doctorat, generalul Constantin Onişor, şeful Şcolii Doctorale de la Academia Naţională de Informaţii. Pe aceeaşi listă mai apar doi foşti preşedinţi. De pe blogul lui Ion Iliescu a fost preluat, prin reformulare, parte dintr-un discurs ţinut de acesta la Istanbul, în 2008, iar de la Traian Băsescu, fragmente dintr-un mesaj introductiv postat înaintea Strategiei Naţionale de Apărare a României din 2007. „Nu am plagiat şi, în al doilea rând, eu nu am luat de la Iliescu sau Băsescu, ci de la preşedinţi”, a fost explicaţia lui Tudose.
Mai există în trecutul mai apropiat al lui Tudose un alt detaliu controversat. Membru PSD cu state vechi, şef al Organizaţiei Judeţene Brăila în locul baronului Bunea-Stancu, Tudose are o soţie care încasează, ca asistent manager, un salariu 5.000 de lei pe lună de la o firmă de construcţii care a semnat, în februarie 2015, un contract de 6,5 milioane de euro cu Ministerul Dezvoltării. Atribuirea a avut loc la o lună după intrarea în guvern a lui Tudose. Până în acest an, societatea respectivă era ca şi inexistentă pe piaţă.