Ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a anunţat sâmbătă că pe 16 februarie va avea loc o întâlnire a membrilor Guvernului pentru crearea unui plan de dezvoltare în Roşia Montană, societatea civilă fiind invitată să îşi desemneze reprezentanţi la discuţii până săptămâna viitoare.
Anunţul a fost făcut de ministru la deschiderea Zilelor Roşiei Montane, ce au loc sâmbătă şi duminică la Muzeul Ţăranului Român.
Vineri, ministrul Culturii a semnat, alături de ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, înscrierea Roşiei Montane în lista indicativă pentru Patrimoniul Mondial.
Alexandrescu a declarat că această decizie a fost luată "în urma unor studii foarte serioase făcute de instituţiile statului", dar şi "în urma unei lungi perioade de aşteptare şi amânare". El a adăugat că galeriile romane de la Roşia Montană sunt "unice în Europa".
"Aş vrea să anunţ, în acelaşi timp, o iniţiativă a Guvernului României de dezvoltare durabilă la Roşia Montană. (...) În 16 februarie va avea loc o primă întâlnire între reprezentanţi ai ministerelor Mediului, Apelor şi Pădurilor, Culturii, Economiei, Fondurilor Europene şi Agriculturii în care o să încercăm să punem cap la cap toate ideile pentru o dezvoltare durabilă în zonă, care să respecte patrimoniul cultural şi patrimoniul natural, într-o schemă integrată de dezvoltare care să se sprijine pe fonduri europene şi naţionale", a afirmat el. Ministrul, care a invitat societatea civilă să îşi desemneze membrii participanţi la această reuniune, a numit grupul de lucru "task force Roşia Montană".
Ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Cristiana Paşca Palmer, prezentă la eveniment, a spus că Roşia Montană este ceea ce se poate numi "peisaj cultural". Potrivit acesteia, modelul de dezvoltare din Roşia Montană "ar putea fi replicat".
Preşedintele Alburnus Maior, Eugen David, a punctat că înscrierea Roşiei Montane în lista indicativă vine "după 17 ani de luptă".
"Dacă cineva se va opune ideilor bune în ceea ce priveşte Roşia Montană şi nu le veţi duce la îndeplinire, vă rog să veniţi în stradă cu noi", le-a transmis el celor doi miniştri.
Şi Călin Caproş, prim-vicepreşedinte Alburnus Maior, a apreciat documentul semnat de cei doi miniştri vineri.
"E o intrare în normalitate, un prim pas pe care înalţi reprezentanţi ai statului român îl fac pentru salvarea patrimoniului de la Roşia Montană. Era de datoria lor să ia aceste măsuri chiar mai din timp", a declarat el, pentru AGERPRES.
La evenimentul ce a avut loc la Muzeul Ţăranului Român (MŢR) şi care a fost găzduit de directorul instituţiei, Virgil Niţulescu, au participat şi elevi de la Colegiul "Avram Iancu" din Câmpeni, din apropierea localităţii Roşia Montană, dar şi susţinători ai protestelor de stradă din 2013 faţă de începerea exploatării miniere.
Zilele Roşiei Montane marchează 1885 de ani de la prima atestare documentată a localităţii. La MŢR sunt organizate cu acest prilej concerte, expoziţii, proiecţii de film documentar.
Atributele definitorii ale sitului de la Roşia Montană sunt galeriile miniere - de exploatare, de asistenţă, de aerisire şi de evacuare a apei - excavate începând din perioada romană şi continuate în perioada medievală şi modernă, peisajul roman de suprafaţă, peisajul industrial istoric şi târgul minier. Galeriile săpate în masivele muntoase din jurul localităţii însumează mai mult de 80 km, din care şapte km datează din Antichitate, alcătuind cel mai vast şi mai important sistem de exploatare minieră cunoscut din lumea romană.