Tinerii de la noi nici nu se duc la facultate, nici nu au vreun loc de muncă. Comparativ cu restul țărilor din Uniunea Europeană, România a atins un record negativ în privința acestor cazuri.
Concret, România a atins un record negativ în privința acestor cazuri, cu mult peste media UE. „România înregistrează cel mai mare procent de NEET - cei fără slujbă şi cei care nu sunt cuprinşi în nicio formă de şcolarizare - din ţările Uniunii Europene. La nivelul UE, în această categorie sunt 6,8 milioane de tineri, aceasta însemnând aproximativ 1 din 5 tineri", a declarat ministrul Costoiu. În urmă cu câțiva ani, situația era la fel de gravă și la categoria de vârstă 15-24 de ani. „Cei mai mulţi tineri au fost identificaţi la nivelul anului 2011 - 17,4% din totalul populaţiei cu vârsta cuprinsă între 15-24 de ani, în timp ce în 2012 acest procent a scăzut la 13,1%", a precizat Costoiu, care a menționat că se lucrează la strategii care să reducă numărul tinerilor care abandonează sistemul de educație. În plus, acesta a precizat că, în curând, cursurile de antreprenoriat vor deveni obligatorii în universităţile româneşti. Ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, a creionat chiar un „portret" al tânărului din categoria NEET. "Printre principalele caracteristici avem existenţa unei dizabilităţi, calitatea de emigrant, un nivel scăzut de educaţie, provenienţa din zone izolate, provenienţa dintr-o familie cu venituri reduse, cu părinţi în situaţie de şomaj, părinţi cu un nivel scăzut de educaţie sau provenienţa dintr-o familie dezorganizată", a declarat ministrul Educaţiei. Potrivit lui Pricopie, Guvernul va veni cu măsuri pentru combaterea acestui fenomen prin memorandumul pentru aprobarea planului de implementare a garanţiei pentru tineri 2014-2015, semnată în decembrie 2013, în paralel cu un interes crescut din partea Comisiei Europene. La rândul său, preşedintele Comisiei de învăţământ a Senatului, Ecaterina Andronescu, spune că situația actuală este o „dramă”: „Să ai o cifră a şomajului în rândul generaţiei tinere de peste 25% este, cred, aproape o dramă. De aceea, eu nu pot decât să apreciez măsurile pe care Comisia Europeană le-a luat prin stabilirea unui program care să fie destinate integrării generaţiei tinere pe piaţa muncii. Trebuie să găsim răspunsul la întrebarea ce trebuie să facem nou în şcoala românească, oricare ar fi nivelul şcolii, în aşa fel încât să creştem şansa absolvenţilor de a se integra pe piaţa muncii. Importantă este pregătirea tinerilor în aşa fel încât să se poată adapta la schimbările de pe piaţamuncii. Cred că şcoala trebuie să pregătească generaţia tânără şi pentru joburi care nu s-au născut încă", a declarat Andronescu recent.