DEZBATERE. Redeschiderea unor mine ar fi o soluţie pentru bugetul public, dacă statul ar găsi resurse pentru investiţii.
Redeschiderea unor mine ar fi o soluţie pentru bugetul public, dacă statul ar găsi resurse pentru investiţii. Asta, în condiţiile în care mare parte dintre exploatări sunt închise, iar mineritul a devenit o industrie aproape moartă. În opinia directorului Direcţiei Generale Resurse Minerale (DGRM) din cadrul Ministerului Economiei, Sorin Găman, şi a fostului şef al Autorităţii Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM), Gelu Mărăcineanu, în prezent, statul nu are bani să acopere pierderile din industria minieră şi nici să investească în modernizarea minelor.
În plus, fostul şef al ANRM admite că orice companie condusă de stat nu este rentabilă din cauza intereselor politice.
Parteneriatul public-privat, o soluţie pentru redeschiderea minelor
De aceea, deşi investiţiile în minerit ar fi o soluţie pentru bugetul de stat, acest lucru se poate face doar prin atragerea sectorului privat, este de părere Sorin Găman.
"Este foarte rentabil să se investească în mine, însă, mai întâi, trebuie să se aloce bani pentru tehnologii performante, iar statul nu are aceşti bani. O soluţie ar fi parteneriatele de tip public-privat, pentru care există deja cereri din partea unor investitori. Aşadar, industria minieră s-ar putea privatiza sau măcar s-ar putea face o ofertă de acţiuni. Astfel, minele ar putea fi modernizate fără a mai fi nevoie de finanţări din partea statului", a arătat Găman.
"În 2005, când s-a decis închiderea majorităţii minelor, preţul metalelor era mic şi nu mai era rentabil ca ele să rămână deschise. Acum preţul a urcat, dar statul nu mai are bani nici să facă investiţii, nici să exploateze", a explicat, la rândul lui, Gelu Mărăcineanu.
Potrivit acestuia, parteneriatul public-privat este soluţia rezonabilă pe care statul ar trebui să o ia în considerare în privinţa redeschiderii minelor.
În plus, fostul şef al ANRM a explicat că, până în prezent, "s-a dovedit cât de păguboase sunt companiile controlate de stat". Potrivit lui Mărăcineanu, în aceste instituţii oamenii din lina întâi şi cei din linia a doua sunt numiţi politic, în timp ce specialiştii se regăsesc abia în "liniile trei-patru".
Avem materii prime în pământ, dar importăm
Aşa se face că, în timp ce China asigură 97% din producţia de metale rare folosite în industrie, România importă materiile prime necesare producţiei de pe piaţa autohtonă, deşi resursele ţării ar putea asigura acest necesar.
"Când erau deschise minele, se găseau foarte multe unităţi care să asigure materie primă pentru fabricile din România. Acum, fabricile care mai există importă materia primă", a explicat Mărăcineanu.
În prezent, din punct de vedere economic, trei unităţi miniere ar putea fi exploatate prin astfel de parteneriate: Roşia Montană, Roşia Poeni şi Moldova Nouă. Cele trei mine ar putea funcţiona fără subvenţii, datorită cantităţilor mari de minereu de cupru, respectiv aur, care pot fi extrase şi apoi prelucrate, mai spune Gelu Mărăcineanu. Soluţia sa este susţinută şi de sindicaliştii din minerit, care admit la rândul lor că, fără parteneriatele de tip public-privat, mineritul românesc nu are nicio şansă.
"Este nevoie de tehnologie de ultimă oră, iar statul nu are aşa ceva"
Astfel, potrivit liderului sindical Viorel Huţuleac, doar pentru cele trei mine investiţiile necesare redeschiderii s-ar ridica la aproximativ patru miliarde de euro.
"Este nevoie de tehnologie de ultimă oră, iar statul nu are aşa ceva şi nici bani ca să o achiziţioneze", a explicat Huţuleac. Pe de altă parte, în ceea ce priveşte minele de uraniu, fostul şef al ANRM susţine că statul ar trebui să exploateze singur aceste zăcăminte, pe motiv că uraniul reprezintă o resursă strategică pentru România. "Minele de uraniu ar trebui exploatate doar de către stat, ca să nu se mai importe combustibil. În ceea ce priveşte celelalte resurse minerale, ele sunt importante atâta timp cât sunt valorificate, altfel nu aduc niciun fel de beneficiu. De exemplu, avem zăcăminte importante de sare, dar noi importăm sare din Ucraina", a conchis Mărăcineanu.
Una dintre minele cu zăcăminte importante de uraniu care au fost închise este exploatarea Crucea-Botusana, din judeţul Suceava.
"Statul să vină cu licenţa şi cu terenul, investitorul - cu banii"
Fostul şef al ANRM a avansat şi o soluţie privind redeschiderea minelor şi dezvoltarea exploatărilor: licenţa şi terenul să fie acordate de către statul român, iar investitorul privat să furnizeze resursele financiare. Acest parteneriat este deosebit de important deoarece, doar pentru minele care au o şansă de redresare sunt necesare investiţii de aproximativ trei miliarde de dolari, bani pe care statul român nu are de unde să-i aloce.
De exemplu, valoarea investiţiei anunţată de Roşia Montană Gold Corporation pentru proiectul minier de la Roşia Montană se ridică la peste două miliarde de dolari, din care, până în prezent, compania a investit deja aproximativ 450 de milioane de dolari.
"Este foarte rentabil să se investească în mine, însă trebuie să se aloce bani pentru tehnologii performante, iar statul nu are aceşti bani." SORIN GĂMAN, director, Direcţia Generală Resurse Minerale, Ministerul Economiei
CAMPANIE
EVZ spune povestea muntelui de aur
Editura "Evenimentul şi Capital" spune povestea muntelui de aur. Publicaţia noastră a lansat o serie de dezbateri despre cum ar trebui exploatat aurul din Apuseni şi care sunt condiţiile în care extracţia bogăţiei din subsolul României se poate face fără a leza zona, vieţile locuitorilor şi, nu în ultimul rând, mediul. Pe evz.ro pot fi urmărite dezbaterile. Practic, încercăm să stabilim negru pe alb efectele economice, sociale şi ecologice ale unui astfel de proiect minier.
- "Evenimentul zilei" îţi spune Povestea Muntelui de Aur al României
- Preşedintele Agenţiei pentru Resurse Minerale: "Statul nu mai are bani să sape după aur"
- "Aurul românesc, la fel de bun ca şi cel african"