V-am mai vorbit despte amuzantul reportaj al postului public suedez SVT în care se susținea că mulți dintre solicitanții de azil sunt persoane cu studii serioase.
„Mai mult de jumătate dintre refugiații sirieni au profesii solicitate în Suedia. Fiecare al treilea sirian care vine în Suedia a absolvit o formă de învățământ postliceal”. Mai mult, articolul cu pricina, publicat în iunie 2015, afirma că mulți dintre sirieni sunt profesioniști în meserii foarte căutate în Suedia. Ei bine, realitatea nu e chiar așa roz.
Mai exact, e chiar pe dos. Doar puțin peste, mare atenție, 10 la sută din solicitanții de azil care au ajuns în Suedia în timpul crizei imigranților și au primit rezidență permanentă și-au găsit de lucru. Ceilalți aproximativ 90 la sută trăiesc din ce le dă generosul stat suedez, afirmă breibart.com.
În cifre, situația se prezintă așa: din 40.019 de imigranți cu statut de rezidență permanentă care sunt eligibili să lucreze, numai 4.574 se susțin din muncă, conform Bazei de Date a Suedia pentru studii de asigurări de sănătate și piața muncii (LISA). Alți 9.970 de migranți primesc bani pentru a studia în Suedia, în timp ce alți 18.405 trăiesc din programele de asistență municipală.
În aceste condiții, nu e nicio surpriză că opt din cele zece municipalități care au preluat cei mai mulți imigranți au rate de șomaj mult peste media națională și mari probleme financiare, relatează tabloidul suedez Aftonbladet.
O palmă răsunătoare dată propagandei de stat suedeze (care vorbea de „profesioniștii sirieni”), vine de la profesorul și economistul Per Lundborg. Acesta susține că singura soluție pentru integrarea imigranților în circuitul productiv este crearea unor locuri de muncă care să nu necesite cine știe ce pregătire sau educație.
„Suedia este una dintre țările cele mai tehnologizate din lume, o țară în care locurile de muncă simple sunt foarte puține. Tocmai de aceea, diferența de pregătire este prea mare pentru mulți dintre imigranții care au venit”. De asemenea, profesorul Lundborg explică și de ce imigranții reprezintă o problemă atât de mare pentru municipalitățile din țara sa. „Suedia este o țară scumpă. E costisitor să trăiești aici. Dacă există grupuri care nu reușesc să-și asigure traiul din munca lor, acestea trebuie să se adreseze societății pentru a primi ajutor”.
Statisticile suedeze au fost date publicității la doar câteva zile după ce agenția de statistică a Uniunii Europene (Eurostat) a dezvăluit că Suedia se află acum pe locul 24 din 28 de state membre în ceea ce privește șomajul.
Cifrele publicate anul trecut au arătat, însă, că există un contrast puternic între rata șomajului în rândul autohtonilor și gradul de ocupare din rândul imigranților. Germania, care a primit cei mai mulți solicitanți de azil în perioada de criză din 2015, a cunoscut probleme similare. Un raport din 2017 susținea că districtul Salzlandkreis din Saxonia-Anhalt avea o rată a șomajului de 96,3% în rândul imigranților, susține breitbart.com.