Treisprezece ONG-uri au depus o plângere împotriva modului în care a fost eliberat primul aviz de mediu pentru proiectul Deva Gold.
Mai multe organizaţii nonguvernamentale contestă modul în care proiectul pentru reluarea extracţiei de aur şi argint de la Certej, judeţul Hunedoara, a obţinut primul aviz de mediu, din seria de trei aprobări importante de care are nevoie pentru a fi pus în practică.
S-ar putea ajunge în instanţă
Asociaţia Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu, alături de alte 12 ONG-uri, a depus la Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (ARPM) Timişoara plângere prealabilă împotriva acordării avizului de mediu pentru Planul Urbanistic Zonal al proiectului de extragere şi prelucrare a minereurilor de aur şi argint din zona Certej.
„Dacă ARPM Timişoara nu îşi revocă decizia, atunci plângerea reprezintă primul pas pentru promovarea unei acţiuni judecătoreşti pentru anularea deciziei. Atât documentaţia, cât şi procedura care au dus la emiterea avizului de mediu au fost profund viciate din numeroase considerente”, potrivit unui comunicat semnat de ONG-urile respective.
Astfel, ONG-urile reclamă faptul că documentaţia depusă nu conţine un studiu privind starea sănătăţii populaţiei din zona direct afectată şi nici o evaluare a impactului minei asupra sănătăţii populaţiei, investitorul ar fi proiectat importante facilităţi industriale în afara perimetrului licenţei sale miniere, iar amplasamentul iazurilor de decantare a fost schimbat fără obţinerea unor noi certificate de urbanism şi avize de mediu.
În plângere se mai arată că „procedura s-a desfăşurat fără consultări cu statele vecine potenţial afectate şi documentaţia nu descrie cum planul propus se conformează Convenţiei Europene a Peisajului”.
„Respectăm cerinţele legale”
Nicolae Stanca, directorul general al Deva Gold, firma care dezvoltă proiectul, spune că statul român ar avea nevoie de peste 30 de milioane de euro pentru a închide şi ecologiza zona minieră Certej, unde din 2006, când au fost sistate activităţile miniere, nu s-a mai investit deloc. „Statul român a sistat exploatarea, noi venim cu o investiţie iniţială de 150 de milioane de euro, cu o metodă total nouă, acceptată de UE, şi cu un proiect ce se va derula pe 18 ani. În faza de construcţie, vom crea 850 de locuri de muncă. După aceea, pe durata a 15 ani, vor fi 500 de locuri de muncă. Am avut întâlniri şi cu reprezentanţi ai Ungariei, am obţinut şi certificate de urbanism pentru noile iazuri, am respectat toate solicitările Agenţiei de Mediu, dar şi din partea legii în sine. Folosim cianură, dar întrun circuit închis. Sterilul ce va fi depozitat în iazuri va avea o concentraţie de cianuri de doar 40% din limita maximă admisă pe plan european, iar apa va fi epurată cu staţii de ultimă generaţie. S-a terminat abia una dintre procedurile de mediu, aşa că nu înţeleg acest demers. Aşteptăm întrebările lor complete şi le vom răspunde în zilele următoare”, conchide Stanca.
REACŢII OFICIALE „Locuitorii sunt de acord cu proiectul”
Reprezentanţii ARPM Timişoara spun că, din punctul lor de vedere, acordarea avizului de mediu pentru planul urbanistic zonal al viitoarei exploatări de la Certej s-a făcut perfect legal.
„Dacă se ajunge în instanţă, ne vom prezenta argumentele şi acolo, dar decizia va fi blocată până la emiterea unei sentinţe definitive. Personal, mă surprinde această plângere prealabilă mai ales că totul s-a făcut într-o manieră cât se poate de transparentă. Din 2007, de la depunerea primelor acte şi până acum, toate documentele sunt expuse şi pe site-ul instituţiei”, spune Carmen Bercea, purtător de cuvânt al ARPM Timişoara. Georgeta Barabaş, directorul Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului Hunedoara, precizează că principiul de exploatare propus pentru Certej e agreat de UE şi se aplică deja în Spania, Suedia şi Norvegia. Barabaş adaugă faptul că avizul de mediu recent acordat proiectului nu echivalează cu începerea exploatării:
„Acum, s-au trecut 20 de hectare de păşune din extravilan în intravilan şi cam atât. S-a retrasat o linie. Urmează procedura pentru acordul de mediu, unde sunt evaluate halele, utilajele şi fluxul de producţie, iar a treia etapă va fi autorizaţia de mediu”. „Să ne eutanasieze”
După ce guvernul a închis Mina Certej în 2006, localitatea a rămas fără alternative sociale. Şi în prezent, rata şomajului (23%) e dublă faţă de cea pe judeţ. La o populaţie totală de 3.500 de locuitori, 272 de persoane apte de muncă se află în evidenţe ca şomeri.
Primarul Petre Câmpian estimează că cel puţin 500 de localnici au nevoie urgentă de un loc de muncă. „Dacă eşuează acest proiect, le sugerez acelor ONG-uri să vină să propună un proiect prin care noi, toţi locuitorii din Certej, să fim eutanasiaţi în masă. Nu înţeleg de ce cineva care nu are nimic de-a face cu localitatea vine să pună beţe-n roate, din moment ce locuitorii de aici sunt perfect de acord cu proiectul şi abia aşteaptă să fie pornit. Nu înţeleg de ce această opoziţie, din moment ce metoda aplicată aici e, poate, cea mai ecologică posibil din câte sunt acum în lume”, consideră Câmpian.
DEVA GOLD
Acţionariat străin
Licenţa de exploatare de la Mina Certej este deţinută de Deva Gold. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului (actualizate în iulie 2009), acţionarii principali sunt Deva Gold (Barbados) LTD (80%) şi compania de stat Minvest Deva (19,25%).
„Deva Gold Certej e o sucursală a European Goldfields. În acte, apare cu acţionarul majoritar din Barbados pentru că aşa s-a înfiinţat atunci, cu 10 ani în urmă. Nu eram atunci aici şi nu ştiu exact cum s-a procedat. Nu cunosc exact structura acţionariatului străin pentru că se modifică de la o lună la alta, European Goldfield fiind listată la Bursă”, explică Nicolae Stanca, directorul Deva Gold.
Proiectul minier de la Certej necesită investiţii estimate la 190 de milioane de dolari. La finele lunii martie, European Goldfields a încheiat un acord cu cinci bănci pentru un credit de 125 de milioane de dolari.
Potrivit investigaţiilor apărute în presă de-a lungul vremii, Deva Gold a fost înfiinţată în 1997 prin asocierea unui off-shore, controlat de controversatul om de afaceri Frank Timiş, cu societatea de stat Minvest Deva. Ulterior, Frank Timiş şi-a vândut acţiunile, preluate de actualii investitori. (Teodora Vasâlca, Ciprian Iancu)