Cel puţin 1000 de militari ai trupelor NATO vor asigura securitate liderilor alianţei la summitul care se va desfăşura săptămâna viitoare la Vilnius, aflat la 32 de km de la frontiera cu Belarus şi la 151 km distanţă de Rusia. În afară de militari bine instruiţi, ţările aliate au trimis în Lituania şi armament sofisticat pentru a-i proteja pe cei peste 40 de şefi de stat.
Măsurile de securitate luate de aliaţi
Potrivit agenţiei REUTERS, Germania a trimis 12 lansatoare de rachete Patriot, folosite pentru interceptarea rachetelor balistice sau a avioanelor de luptă. Spania a adus sistemul de apărare antiaeriană NASAMS, Franţa a trimis obuziere autopropulsate Caesar şi, împreună cu Finlanda şi Danemarca, au transmis avioane militare în Lituania, în timp ce Regatul Unit şi, din nou Franţa, asigură capacităţile antidronă.
Polonia şi Germania au trimis forţe pentru operaţiuni speciale însoţite de elicoptere. Alte ţări trimit echipamente pentru a face faţă oricărui potenţial atac chimic, biologic, radiologic sau nuclear. Pe aeroportul din Vilnius, opt lansatoare de rachete Patriot operate de germani puteau fi văzute cu vârful îndreptat în direcţia enclavei ruse Kaliningrad. Alte două sunt îndreptate spre Belarus. Toate lansatoarele sunt operaţionale începând de vineri dimineaţă.
"Ştii unde anume eşti situat din punct de vedere geografic şi ştii destul de bine din ce direcţie vine ameninţarea. Lituania ne-a cerut protecţie la summit, şi chiar şi NATO a cerut ajutorul Germaniei. Acesta este răspunsul nostru", a declarat locotenent colonelul Steffen Lieb, comandantul bateriei de rachete Patriot.
Măsurile de securitate luate de Lituania
Lituania, la fel, a luat măsuri de securitate sporită, pregătindu-se de summitul NATO. În această vară, a fost triplat numărul gărzilor de frontieră la graniţele cu Belarus şi cu exclava rusă Kaliningrad, fiind ajutate de ofiţeri din Letonia şi Polonia. Cele două ţări au trimis totodată forţe de poliţie la Vilnius pentru misiuni de patrulare.
"Ne pregătim pentru diverse provocări", a declarat şeful forţelor de frontieră lituaniene, Rustamas Liubajevas, care a adăugat că se teme de valuri de migranţi la graniţă, de încălcări mai ample, sau de vehicule militare care să apară la frontieră fără nicio explicaţie. "Situaţia este cu adevărat foarte tensionată, din cauza agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel că protejarea graniţei era deja la un nivel foarte, foarte ridicat dinainte de summit", a explicat Liubajevas.
Totodată, în perioada desfăşurării summitului au fost reintroduse controalele la frontierele Lituaniei cu Polonia şi Letonia, ţări membre ale UE. Primarul Vilniusului le-a sugerat cetăţenilor să plece în vacanţă şi să părăsească oraşul dacă doresc să evite perturbările, dat fiind că porţiuni ample din centrul capitalei vor fi închise pe perioada reuniunii la nivel înalt.
Ţările baltice - Lituania, Estonia şi Letonia -, aflate cândva sub controlul Moscovei, dar care fac în prezent parte din NATO şi Uniunea Europeană, au cheltuit mult peste pragul de 2% din PIB pentru apărare. Însă, pentru regiunea cu o populaţie totală de circa 6 milioane de oameni, însă suma tot nu este suficientă pentru a susţine armate vaste, pentru a investi în propriile avioane de vânătoare sau în sisteme de apărare antiaeriană performante.