La Dinamo II joaca Mihai Turcan (17 ani), care recent a debutat cu gol in nationala de tineret a Republicii Moldova. "Cainii" il prezinta drept "noul Marica"..
La echipa de fotbal Dinamo se practica masiv infuzia de sange proaspat. Dupa campania de transferari ratata de asta-iarna, cand „ros-albii” n-au fost in stare sa cumpere un atacant de valoare care sa suplineasca plecarea lui Ionel Ganea, liderul cauta solutii in propria ograda.
Primul nume aruncat in arena de gruparea „cainilor rosii” a fost Liviu Ganea (19 ani). Un alt „varf” tanar si de mare perspectiva va aparea in curand la orizont. Mihai Turcan are doar 17 ani, provine din Republica Moldova, iar viitorul sau fotbalistic se anunta stralucit. Nascut la Balti, in nordul Basarabiei, tanarul viseaza sa debuteze la prima echipa a liderului inainte sa implineasca varsta majoratului.
Dinamovistii l-au poreclit „noul Marica” pentru calitatile fizice si tehnice, care il apropie de varful echipei nationale. La randul lui, Marica a plecat in fotbalul mare de la „tineretul” trupei din Soseaua Stefan cel Mare.
Remarcat de antrenorul lui Sevcenko
Dinamo a pus mana pe Mihai cand acesta avea numai 16 ani. Fost colonel de politie, tatal jucatorului a considerat ca, in curtea Ministerului de Interne, copilul sau va gasi mediul optim pentru a se dezvolta. Referintele fotbalistice ale lui Mihai sunt dintre cele mai bune.
La 14 ani, Turcan a mers intr-un stagiu de pregatire la Dinamo Kiev. „Jucam la echipa Juniorii Temerari, in Balti. Cu aceasta formatie am participat la Cupa Oboloni. Acolo m-a remarcat Aleksandr Lisenko, antrenorul care l-a promovat pe Andrei Sevcenko de la juniori la echipa mare a celor de la Dinamo Kiev.
Tehnicianul mi-a zis sa vin la Dinamo Kiev si sa dau probe timp de doua saptamani, la Academia de Fotbal a lui Valeri Lobanovski. Am fost placut surprins de ceea ce am gasit acolo. Aveam toate conditiile. M-au imbracat din cap pana in picioare, nu mi-a lipsit nimic si totul era gratis”, isi aminteste Mihai, nostalgic, primul contact pe care l-a avut cu fotbalul profesionist.
Dupa doi ani la Kiev, basarabeanul a fost nevoit sa-si faca bagajele si sa plece, deoarece a fost somat sa obtina cetatenia ucraineana pentru a continua: „Am jucat doi ani pentru Dinamo Kiev si am castigat doua campionate la juniori. Aveam adversari din cinci regiuni ale tarii. Fiecare zona avea inscrise in campionat 12 echipe. In ultimul sezon petrecut la Dinamo Kiev am marcat 24 de goluri si am fost declarat cel mai bun atacant. Dupa doi ani m-am rupt de acest club”, spune Mihai.
„Ucrainenii mi-au impus sa obtin cetatenia lor, fiindca nu doreau sa plateasca masa si cazarea pentru juniorii straini. Doreau sa promoveze localnici. Cum aveam deja dubla cetatenie, moldoveneasca si romana, nu mai puteam obtine alta. Astfel, am fost nevoit sa-mi caut echipa. Mi-a parut rau ca am plecat de la Kiev. As fi vrut sa raman, daca s-ar mai fi putut. Atunci au aparut doua oferte pentru mine, una de la Cernomoret Odessa si alta de la TSKA Moscova. Tata a decis sa ma duca in Romania, fiindca el zicea ca fotbalul de-aici este mai dezvoltat decat cel din Rusia. Sa fiu sincer, eu nu auzisem la Balti nici de Dinamo, nici de Steaua. La Bucuresti se joaca un fotbal european. In Rusia, contactele fizice sunt dure”, crede Turcan.
„A fost fericire mare in familia mea”
In urma cu trei saptamani, la Tiraspol a avut loc un moment important in viata lui Mihai: a debutat in natioanala de tineret a Republicii Moldova. Si nu oricum, ci cu un gol. „Mie, in viata, mi s-au implinit toate visele. Doream sa joc in nationala olimpica a tarii mele si mi s-a indeplinit aceasta dorinta. Nici nu credeam ca o sa prind lotul la meciul amical cu Malta.
Un jucator de la Serif Tiraspol, care fusese initial convocat, si-a rupt piciorul, si asa m-au chemat pe mine cei de la federatie. La meciul cu Malta am deschis scorul, iar in final am invins cu 2-0. Am marcat in minutul 29. A fost fericire mare in familia mea. Toti au fost mandri de mine.
Au venit la meci parintii si fratele meu, care munceste la Chisinau. Eram cel mai tanar de la lot. Se pare ca am devenit cel mai tanar marcator din istoria nationalei noastre de tineret. Acum vreau sa debutez la Dinamo, fiindca in Divizia B am jucat la 16 ani, cu domnul Ion Marin antrenor. As vrea sa se intample pana cand voi implini 18 ani. Oricum, stiu ca mai am de progresat.
Antrenorii imi spun ca va veni si momentul meu. Eu insa vreau sa ma forteze cineva, sa ma bage in echipa, pentru a acumula experienta. N-am emotii cand joc fotbal”, afirma Misa, asa cum il alinta coechipierii si antrenorii.
Chemat pentru „amicalul” cu Malta, Turcan a jucat pentru nationala tarii sale si in jocul de verificare cu echipa ISKRA Stal-Rabnita. Selectionata sub 21 de ani a Moldovei a pierdut cu 3-2, dar dinamovistul a marcat un gol.
„Moldova e tara mea”
„Misa”, asa cum il mai striga colegii, are clar in minte ceea ce are de facut pe viitor. Daca ar fi pus sa aleaga intre nationala de seniori a Republicii Moldova si cea a Romaniei, fotbalistul ar decide fara ezitare sa joace pentru basarabeni.
„As alege nationala tarii mele, Moldova, si nu pe cea a Romaniei. La Moldova m-as putea remarca mai usor. In plus, Moldova e tara mea, nu Romania!”.
A luat viata in piept
De la 14 ani, pe picioarele sale
Dinamo l-a inscris pe tanar la liceu, dar moldoveanului ii sta gandul la fotbal. Clubul i-a pus la dispozitie cazare si echipament de joc. „Sunt in clasa a XI-a, dar nu prea am timp sa trec pe la scoala. Eu vreau sa joc fotbal. Imi doresc enorm sa reusesc.
Din primii bani castigati vreau sa-mi cumpar un apartament si o masina. De la 14 ani sunt pe picioarele mele. Nu mai depind de banii parintilor. Cei de la Dinamo Kiev ne asigurau totul, nu ne lipsea nimic. Primeam cate 50 de grivne, cam 10 dolari, dupa fiecare meci”. Jucatorul nu se plictiseste in Capitala.
In timpul liber, Mihai isi scoate prietena, Xsenia, la cinematograf: „M-am obisnuit repede cu Bucurestiul. Nu-mi pierd capul, fiindca mie imi plac orasele mari. In discoteci nu merg. Am si laptop. Ma costa cam mult conectarea la internet, cam 100 de lei pe luna”.
Mihai Turcan
> Data si locul nasterii: 20 august 1989, Balti (Republica Moldova) > Postul: varf de atac > Inaltime / greutate: 1,85 metri / 75 kilograme > Echipe la care a jucat: Juniorii Temerari (10-14 ani), Academia de Fotba „Valeri Lobanovski” (14-16 ani), Dinamo II (in prezent) > Formatia pe care o admira: Juventus Torino > Idolul copilariei: Zinedine Zidane > Pasiuni: „Imi place sa incerc tot ceea ce este nou; m-am dat cu parapanta si cu sky-jet-ul, dar nu-mi plac jocurile pe calculator” > Mancarea preferata: pizza > Genurile de muzica pe care le asculta: house si pop
MODEL
S-a apucat de fotbal dupa ce l-a vazut pe Zidane
Basarabeanul a decis sa practice sportul-rege dupa ce l-a urmarit in actiune pe francezul Zinedine Zidane.
„Am urmarit un meci intre Franta si Africa de Sud, la Cupa Mondiala din 1998. Atunci mi-am zis ca vreau sa ajung un mare fotbalist. Dupa aceea, l-am urmarit pe Zidane la fiecare faza pe care o crea. Dupa acel meci l-am luat pe tata de mana si am mers la un club din Balti. Am ajuns la profesorul Vladimir Donosean, care m-a invatat tainele fotbalului. Acolo am invatat sa lovesc corect mingea, iar la Kiev mi-am perfectionat tehnica”.
Rusa, mai usoara decat romana
La Dinamo, coechipierii il striga „Marica” pe atacantul din Balti. „Colegii de la Dinamo imi spun ca seman cu Marica, fiindca am aceleasi calitati ca si el: viteza, tehnica si forta. De la echipa mare a celor de la Dinamo imi plac Moti, Margaritescu, Pulhac, Ropotan, Radu Stefan. Imi place mult si Cristi Chivu, de la AS Roma. E om, caracter, tot-tot... Duce o viata extrasportiva exemplara. Daca m-as intalni cu el, i-as cere sfaturi si l-as intreba cum a reusit in fotbal”.
Turcan a ramas atasat de Republica Moldova
„Am urmat o scoala cu predare in limba romana. In Balti se vorbeste mai mult limba rusa decat limba romana. Pentru mine, rusa este mai usoara decat romana. A fost usor sa invat ruseste fiindca am stat doi ani la Kiev. Si acolo se vorbeste mult ruseste, desi ucraineana e limba de baza”.
Situatia sociala din Republica Moldova s-a ameliorat in ultimii ani, dar Mihai are in minte actiunile odioase ale racketilor. „Balti este un oras cu 250.000 de locuitori si il compar cu Timisoara. Avem masini frumoase, vile... Creste nivelul de trai, nu mai e ca in trecut. Acum nu se mai trage pe strazi cu pistoalele, ca inainte, cand mafiotii isi imparteau zonele de influenta in oras. Au murit multi oameni atunci. Sunt si acum racketi in oras. Mai moare cate unul, dar nu asa des ca inainte”.
Mihai a inceput fotbalul la 10 ani, dar, ca sa se descurce pe strazile din Balti, a mers timp de o luna in sala de box. „Eram bataus, de felul meu. Am multa rautate, pe care sper s-o transform in lucruri pozitive pe terenul de joc. Uneori sunt cam dur in interventii, recunosc. Alteori imi place sa glumesc. Nu sunt un tip retras”.
Face flotari la ora 7.30
In Ucraina, tanarului i-a fost insuflat respectul pentru munca. „Antrenorii de la Dinamo Kiev ne spuneau mereu: „Antrenamentul nu e destul ca sa devii fotbalist. Trebuie sa lucrezi si in afara pregatirii de la club, cand vrei si cand poti”. Eu am aceasta ocazie. Romanii se trezesc la 10.00 dimineata. Eu sunt in picioare dis-de-dimineata. La ora 7.30 ies la inviorare. Fac abdomene, flotari in camera, apoi dau cateva ture de parc in incinta clubului Dinamo”.