Înlocuirea lui Mihai Fifor de la conducerea Ministerului Apărării Naționale este unul dintre cele mai nebuloase episoade ale remanierii. Cu doar câteva zile înainte de Parada de Ziua Națională pe care o organizase, în miezul încheierii etapei celei mai importante a contractului pentru achiziția de corvete militare, având mereu bagajul făcut, poate se ivește vreo invitație în SUA, el și Ana Birchall fiind singurii din Guvern cu contacte peste ocean, Fifor are brusc o revelație și lasă 2% din PIB pentru 38% din populația interesată de politică. Scenariul pe care ni-l propune PSD este că Fifor a lăsat Apărarea pentru o funcție la PSD. Așa o fi?

Să vedem cum pot fi interpretate câteva elemente din acest episod. O primă secvență este cea a anunțului, apărut luni dimineață, că Mihai Fifor demisionează de la conducerea ministerului. Asta după ce, duminică, mesajele sale de pe pagina de Facebook erau în tonul celor din ultimele 14 luni: „Bună dimineața, oameni buni! Azi vă salut alături de bravii camarazi din Liga militarilor profesioniști. Gata, oriunde, oricând! Onoare și Patrie!” Apoi, pe surse, a fost anunțat un posibil succesor al său: deputatul Dorel Căprar, șeful Comisiei de Apărare din Cameră și al Comisiei de control a SIE. M-am gândit: uite, lui Fifor i-au permis să-și aleagă succesorul, pentru că deputatul este din circumscripția Arad, județ pe care Fifor și-l dispută de ani de zile cu liberalul Gheorghe Falcă, și, ca șef de comisie, a ajutat în ultimul an la trecerea prin Parlament a tuturor deciziilor legate de înzestrarea Armatei.

Senzația că i se lasă lui Fifor mână liberă pentru a-și alege urmașul a ținut puțin timp, dinspre Guvern a venit informația că propunerea Vioricăi Dăncilă va fi Gabriel Leș. În felul acesta, PSD „se întoarce” la inițiatorul politicii agresive de achiziții militare făcute de țara noastră în ultimii ani. În mai 2017, ministrul Apărării de atunci, Gabriel Leș, a trimis comisiilor de Apărare 8 programe de înzestrare, însumând multe miliarde de dolari.

Până la urmă, Leș a fost schimbat, în vara lui 2017, după ce șefii săi direcți de atunci, Sorin Grindeanu și Liviu Dragnea, s-au enervat că au aflat de la televizor, din discursul lui Klaus Iohannis, ținut pe peluza de la Casa Albă, că România cumpără rachete Patriot. Alegerea lui Gabriel Leș pare semnalul dat de PSD celor din afara țării că politica de achiziții va continua.

Ce i s-a oferit lui Mihai Fifor pentru a justifica mesajul că se va dedica politicii de partid? Președinția Consiliului Național al PSD. O funcție pe care o va ocupa ca interimar. Tehnic, Fifor devine al treilea om în partid, după Dragnea și președintele executiv Dăncilă. Cum poziția primului este tot mai amenințată de clinciuri juridice, iar al doilea nume de pe listă stârnește prea multe bancuri, Fifor poate fi văzut ca un „prinț moștenitor” al tronului de la partid.

Dar adevărul este că el acum este interimar pe o poziție pe care, în februarie 2016, a câștigat-o prin votul unanim al Congresului PSD! Atunci, Fifor a fost a doua propunere pentru această funcție, primul fiind Constantin Niță, care a refuzat.

Mai mult, în martie 2018, când a fost organizat un alt Congres, e vorba de cel la care Viorica Dăncilă a devenit numărul 2 în partid, Fifor a fost înlocuit de la conducerea Consiliului Național, în locul său fiind propus Niculae Bădălău.

Mihai Fifor preia, ca interimar, această funcție în condițiile în care departamentele care compun Consiliul Național sunt în organizare/reorganizare de ani buni, ele fiind acum, practic, inoperabile.

Până la urmă ce înseamnă acest Consiliu? El a fost înființat pentru Adrian Năstase, după ce pierduse alegerile prezidențiale din 2004 și conducerea Camerei Deputaților. Inițial, ar fi trebuit ca departamentele sale să fie „ministere din umbră” care să pregătească partidul (aflat atunci în opoziție cu guvernul Alianței D.A.) pentru preluarea guvernării. Acum, când PSD are guvernarea, Consiliul devine un organ decorativ.