A devenit personalitatea americana cea mai controversata odata cu lansarea, in 2004, a documentarului „Fahrenheit 9/11”.
Erou pentru clasele marginalizate, propagandist ipocrit pentru clasa politica, fata de Michael Moore americanii au doua atitudini posibile: „Love him or hate him”.
Descris de apropiati ca fiind un narcisist desavarsit, producatorul si scriitorul american Michael Moore doreste sa fie mereu in centrul atentiei. Dupa controversatul „Fahrenheit 9/11” din 2004, Moore revine in vizorul opiniei publice cu filmul documentar „Sicko”, care a avut premiera in SUA pe 29 iunie 2007.
Amenintat cu inchisoarea
Prima prezentare a documentarului a avut loc la Festivalul de la Cannes din acest an, fiind considerat de media americane cel mai putin incarcat politic film al lui Moore. Lipsesc abordarile fatise la adresa lui Bush, dar nu si ironiile fine adresate acestuia. In schimb, incomodul producator ataca lacunele din sistemul de sanatate american din cauza carora sufera 50 de milioane de cetateni fara asigurari de sanatate.
Moore evidentiaza, printr-o documentare riguroasa, faptul ca legea americana obliga casele de sanatate sa aduca profit cu orice pret. „Ne-am ingrozi daca politia sau pompierii ar fi fortati sa aduca profit. Atunci de ce sistemul sanitar trebuie sa faca asta?”, se intreaba Moore intr-un interviu acordat publicatiei „Los Angeles Times”.
Pentru autenticitatea documentarului „Sicko”, Moore gaseste un pompier si doi asistenti medicali care s-au imbolnavit dupa ce doua luni au cautat victime printre ramasitele de la World Trade Center si care isi plateau singuri investigatiile medicale si tratamentul. Punctul culminant il constituie momentul in care Moore ii duce pe cei trei in Cuba, la Havana, unde sunt internati si supusi unor investigatii gratuite. Pentru ca a filmat fara autorizatie in Cuba, Moore este acum pasibil cu inchisoarea.
Inceputul in cinematografie
Moore si-a realizat primul proiect, „Roger and Me”, in 1989, pornind la drum cu 58.000 de dolari. Suma reprezinta despagubirea pe care a primit-o de la revista „Mother Jones”. Moore a lucrat aici ca editor mai putin de un an, iar cand a fost concediat, instanta a decis ca acest fapt s-a intamplat in mod abuziv si Moore a fost despagubit.
Documentarul „Roger and Me” urmareste ce se intampla cu orasul Flint dupa ce General Motors inchide fabrica de aici si disponibilizeaza peste 30.000 de angajati. „Roger” este Roger B. Smith, directorul executiv de atunci al faimosului concern. Moore isi vinde, in 1989, documentarul companiei de film „Warner Brothers” pentru suma de trei milioane de dolari.
Discursul de la Oscar
Odata ce primul pas a fost facut, Moore a continuat drumul ascendent. Au urmat documentarele „Canadian Bacon” (1995) - considerat de revista „The Guardian”, in 2004, cel mai slab proiect al sau, „The Big One” (1997), „And Justice for All” (1998), „Bowling for Columbine” (2002), „Fahrenheit 9/11” (2004) si „Sicko” (2007).
In 2003 a castigat cu „Bowling for Columbine” Premiul Oscar pentru Cel mai bun documentar. Ceremonia de decernare a premiilor din acel an a fost una aparte, pentru ca a avut loc la trei zile dupa ce SUA au declarat razboi Irakului.
Discursul de multumire al lui Moore a luat prin surprindere publicul din sala si presa: „Documentarele prezinta realitatea. Sunt cu atat mai importante cu cat traim vremuri cu alegeri fictive din care a rezultat un presedinte fictiv. Ne trimite la razboi pentru motive inventate”. Aceste cuvinte l-au transformat pe Michael Moore intr-un erou si, in acelasi timp, chiar daca pare paradoxal, intr-un ticalos.
„Fahrenheit 9/11”, cel mai profitabil documentar
Putini mai credeau ca Moore va depasi succesul obtinut cu „Bowling for Columbine”. Totusi, el le-a demonstrat contrariul, in 2004, cand a fost lansat documentarul „Fahrenheit 9/11”. La numai trei zile de la premiera din America, pelicula avea incasari de aproape 25 de milioane de dolari, fapt care-l face cel mai profitabil si mai de succes documentar din istorie. Prin comparatie, „Sicko” a incasat in primul weekend de la lansare 4,5 milioane de dolari.
Pelicula este un afront la reactia presedintiei americane fata de atacurile teroriste de la 11Êseptembrie 2001. Blamat de democrati deoarece, spun ei, a cautat faptele cu lumanarea si de republicani pentru afirmatiile indoielnice din film, Moore a devenit peste noapte personalitatea cea mai controversata a Americii. Documentarul i-a adus distinctia Palme D’Or la Festivalul de la Cannes din 2004 si recunoasterea internationala.
Carti de succes
Desi Michael Moore respinge eticheta de „activist politic”, este extrem de dinamic in a-si face cunoscute convingerile politice. Acest lucru reiese nu numai din documentarele sale, ci si din cartile pe care le-a semnat. Este autorul a trei bestselleruri: „Downsize this” (1996), „Stupid White Man” (2001) si „Dude, Where's My Country?” (2003).
„Stupid White Men ...and Other Excuses For the State of the Nation!”, aparuta si la noi la Editura Ideea, cu titlul „Prostia omului alb”, a tinut capul de lista a celor mai bine vandute carti de non-fictiune din SUA timp de opt saptamani. Este o critica virulenta la adresa regimului Bush, motiv pentru care editorul ei, Harper Collins, a refuzat initial s-o publice. Moore este constient de succesul sau si declara in 2003 pentru „The Guardian”: „Numai JK Rowling (n.r. - autoarea britanica a seriei „Harry Potter”) a vandut in acest an mai bine decat mine”.
„Sunt putred de bogat”
Cu un Premiu Oscar in palmares, Michael Moore este cu siguranta un om bogat, la propriu si la figurat. Publicatia electronica „AskMen.com” preia o declaratie de-a lui Moore cu privire la acest aspect:
„Sunt milionar. De fapt, sunt multimilionar. Sunt putred de bogat. Dar stiti de ce? Pentru ca milioanelor le place ceea ce fac. Iar acum ma refer la milioanele de oameni care cred in munca mea”. Producatorul american a recunoscut pentru The Fox News Channel ca locuieste impreuna cu sotia si fiica intr-o casa de 1,9 milioane de dolari, in New York. Conduce un Volkswagen Beetle, iar de la fereastra biroului sau de la etajul 18 se vede Broadway-ul, conform publicatiei „The Guardian”.
Cu toate acestea, reporterul ziarului britanic care l-a intervievat in 2003 l-a caracterizat drept o persoana „cu picioarele pe pamant”. „Ma bucur ca nu am cunoscut succesul decat spre varsta de 35 de ani. In acest fel, nu i-am permis sa ma schimbe. Am acum aceiasi prieteni ca in tinerete, am o relatie cu aceeasi femeie de 22 de ani, acum sotia mea”, spune Moore in respectivul interviu.
A fost acuzat ca sufera de cultul celebritatii, ca tot ceea ce face este de fapt pentru faima proprie, nu pentru a ajuta comunitatea americana, asa cum declara. Incontestabil ramane insa faptul ca Michael Moore are parte de multa atentie din partea opiniei publice. Exista cel putin doua site-uri care ii monitorizeza fiecare miscare, si in 2004 a fost realizat filmul „Michael Moore hates America”, in care se incearca dezvaluirea motivelor in virtutea carora Moore actioneaza.
PROFIL
Portretul, pe scurt
> ORIGINAL. „Unul dintre talentele lui Moore (caricatura) este abilitatea de a aborda intr-o maniera originala subiecte deja exploatate de media. Face mereu apel la emotional. Stie ca, daca ar trata un subiect in modul clasic, nimeni nu ar fi interesat de el”. Kenneth Turan, „Los Angeles Times”
> TALENTAT. „Ocupa un loc aparte in media si politica americane. Nu pentru ca ar fi un disident, ci datorita amestecului dintre ce spune si cum o spune, atat la televizor, cat si in documentarele sau cartile sale.” „The Guardian”
> VOLUBIL. „Este mare, la propriu si la figurat. Cu toate acestea, nu este coplesitor. Stie sa asculte si sa incite la dialog”. „The Guardian”
> DE TEMUT. „O figura politica atipica, purtand mereu o sapca de baseball pe cap si blugi, Moore este cel mai de temut judecator al clasei politice americane”. Publicatia electronica „thebiographychannel.co.uk”
> POPULAR. „Multi il plac chiar si atunci cand realizeaza ca Moore ii minte. Poate pentru ca ii trezeste la realitate, ii face sa se simta o parte a comunitatii”. „hardylaw.net”
> ASPECT. „Cu o tunsoare neingrijita, nebarbierit si obez, te-ai astepta ca Moore sa nu aiba succes la femei. Totusi, pasiunea cu care isi face meseria i-a adus suficiente admiratoare”. Publicatia electronica „AskMen.com”
> LUCID. „A reusit sa-si pastreze luciditatea pentru ca a ramas credincios convingerilor proprii. Persoana publica Moore este una si aceeasi cu omul Moore. Daca circula o alta imagine despre Michael Moore, ea a fost creata de presa partizana de dreapta”. Kathy Gibbons, „Traverse City Record - Eagle”
BIOGRAFIE
Cesar si Oscar pentru „Bowling for Columbine” si Palme D’Or pentru „Fahrenheit 9/11”
> S-a nascut pe 23 aprilie 1954, in Davison, o suburbie a orasului Flint din statul american Michigan. Parintii sai, Frank si Veronica Moore, erau muncitori la una dintre fabricile General Motors din oras.
> Renunta la studiile de la University of Michigan-Flint la varsta de 22 de ani si infiinteaza revista saptamanala „The Flint Voice”, devenita mai tarziu „The Michigan Voice”.
> In 1986 ajunge editor al revistei „Mother Jones”, dar este concediat dupa numai cateva luni.
> In 1989 debuteaza in filmografie cu documentarul „Roger and Me”.
> Are la activ un Premiu Cesar pentru Cel mai bun film strain si un Oscar pentru
Cel mai bun documentar, ambele obtinute in 2003 cu „Bowling for Columbine”.
> In 1990 se casatoreste cu producatoarea americana Kathleen Glynn.
> In 2004 castiga Premiul Palme D’Or la Festivalul de la Cannes cu documentarul „Fahrenheit 9/11”.
> A produs noua documentare, trei emisiuni televizate si a semnat trei bestselleruri.