Medicina de urgență are nevoie de o subramură: Departamentul Semnături și Ștampile

Să mori eroic e una, deși tot moarte e. Să mori liniștit, acasă, la o vârstă înaintată, fără chinuiri și apăsări, e alta, dar tot moarte e. Sunt scenarii pe care mai orice om și le dorește după ce trece de bariera și iluzia cum că moartea poate fi fentată la nesfârșit. Dar să mori de tânăr, ca prostul, pe un scaun, cu leacul lângă tine, așteptând o semnătură?

Povestea sensibilă și tragică a unui tânăr din Dăbuleni e plină de clișee – pentru că atât de obișnuite au devenit întâmplările ce urmează a fi relatate, încât au ajuns să ne și facă să anticipăm traseul faptelor, dar și finalul.

Însă de data aceasta, dacă rămâneți cu mine până la sfârșit, veți avea parte de o surpriză.

Dinu Gheorghe Petruț, un tânăr de 25 de ani, curat, educat și ambițios s-a trezit, în 2018, la 21 de ani deci, pus la pământ de o boală gravă la plămâni: hipertensiune pulmonară severă grad III. Se sufoca de viu, cum s-ar spune.

Tânărul s-a angajat imediat după ce a terminat liceul, lucra pe unde putea ca să-și ducă traiul. Provine dintr-o familie modestă și n-ar fi sperat niciodată ca niște profesori în medicină de la București îl vor băga în seamă. Așa bolnav cum era, se gândea, în modestia specifică unui copil de la țară, că salvarea lui stă în rugăciune și în maximul razei de domiciliu – adică în județul Dolj.

Cum, necum, din mila lui Dumnezeu poate, tânărul a fost trimis de la spitalul județean la Institutul C.C. Iliescu din Capitală, unde a fost luat în grijă de medici excepționali. Și a fost trecut pe lista de transplant, singura lui șansă de supraviețuire.

Mai mult! Un spital din Italia, din Bergamo, l-a acceptat pe el dintre cei 0,0001% de pacienți români acceptați în străinătate la transplant.

Și când Dumnezeu îți dă, apăi îți dă!

Dinu Gheorghe Petruț primește vestea: Statul român a plătit în avans operația de transplant. Tot ce trebuie să facă este să meargă în Italia și să se lase salvat. Tânărului i se spune să stea cuminte acasă, că mai trebuie niște semnături și va fi chemat și trimis la operație. Analizele lui sunt optime pentru procedură, practic nu există nicio piedică.

Doar că Dumnezeu, atunci când a dat, a uitat să pună totul într-un dosar cu șină.

Dinu Gheorghe Petruț a primit decontul din partea Ministerului Sănătății pentru operație, zeci de mii de euro, direct în contul spitalului din Italia, la începutul lui 2021.

În iulie 2021, spitalul din Bergamo scria e-mailuri către Direcția de Sănătate Publică Dolj cerând să fie trimis pacientul. Că așa e procedura, comunicarea se face între cele două instituții.

Clinica nu primește însă niciun răspuns. Ad litteram, angajații DSP Dolj nu răspund la mailuri. Tânărul a sunat și el la DSP Dolj, dar nici el nu a avut cu cine să vorbească.

Așadar, din 2021, zeci de mii de euro stau în contul spitalului italian și aflu din surse sigure că băiatul din Dăbuleni nu pleacă la operație pentru că îi lipsește... o semnătură de la dosar!

În detaliu, un șefuleț de la DSP Dolj, însărcinat cu semnătura și ștampila, este în concediu „de o foarte lungă perioadă de timp”, șușotesc cei de la divizia oltenească a Sănătății Publice. „Și nu și-a delegat atribuțiile”, zic și ei indignați.

Nu se poate așa ceva!, veți spune, ca și mine, de altfel.

Pe 25 mai 2022 l-am contactat telefonic pe directorul DSP Dolj, domnul Micu Dorin. Întrebat despre caz și dacă într-adevăr e vorba despre o semnătură care nu apare din cauza unui angajat care nu și-a delegat atribuțiile, deși se află în concediu de foarte mult timp, acesta răspunde: „În urmă cu 2 minute am aflat despre caz, ne reauzim mai târziu pentru lămuriri”.

Apoi nu a mai răspuns la telefon. Am insistat și în ziua următoare, la fel, nu a mai răspuns. Ciudat.

Oare câte dosare de transplant apar în Dolj, încât directorul află de ele la un an distanță? Noroc că a aflat de dosarul uitat pe birouri cu doar două minute înainte să-l sune un jurnalist.

Am transmis o solicitare cu titlu de „urgent” către Ministerul Sănătății care cuprindea toate informațiile, la data de 25 mai ac. Solicitarea mea, despre un băiat pe care spitalul plătit din bani publici îl aștepta la operație, dar care nu avea o semnătură de la DSP Dolj, a zăcut până pe 9 iunie pe la minister.

15 zile a însemnat un răspuns urgent.

Răspunsurile la solicitările mass-mediei sunt concepute de o echipă, nu de ministru. Și aici vorbesc la modul general, nu doar de ministrul Sănătății. Au birouri de presă care asamblează povestea care trebuie livrată jurnalistului curios, apoi răspunsul oficial ajunge pe biroul conducerii și nu pleacă din minister până nu primește ... o semnătură. Răspunsurile sunt redactate, în general, în aceeași zi cu primirea solicitării, ca să știți!

Pe de altă parte, răspunsul Ministerului Sănătății este unul care confirmă, direct, indirect și printre rânduri, cele relatate mai sus. Însă prezintă, din spirit de solidaritate probabil, și punctul de vedere al DSP Dolj care se chinuie „s-o dreagă”. Atașez răspunsul la finalul textului.

Partea bună, după un an și o întrebare incomodă, pacientul și-a obținut parafa. Asta e marea surpriză, de fapt. Pentru că adesea oamenii mor cu zile în astfel de situații. Știm cazuri, și eu, și dumneavoastră, dar nu le putem dovedi.

P.S.: Dacă nu ar fi un subiect atât de dramatic, nu mi-aș fi permis să bag tot DSP Dolj în aceeași oală, unde cu siguranță se mai găsesc și oameni de ispravă. Dar poate prin filtrul acesta, al realității, se conștientizează necesitatea îndepărtării zalei ruginite a sistemului. Poate schimbarea o să vină înainte să se ajungă la zdrăngănit de cătușe. Pentru că într-o zi, mai devreme sau mai târziu, viețile pierdute din nepăsarea deținătorilor de ștampilă vor fi plătite cu mulți ani privați de libertate.

Răspunsul Ministerului Sănătății

Evenimentul Zilei

În atenția doamnei Sandra Sălăgean

Urmare a solicitării dumneavoastră, transmisă Ministerului Sănătății, privind situația domnului Dinu Gheorghe Petruț, în vârstă de 25 ani, din județul Dolj, vă comunicăm următoarele:

Referitor la situația domnului Dinu Gheorghe Petruț, în vârstă de 25 ani, din județul Dolj, vă informăm că finanțarea intervenției de transplant pulmonar pentru acesta a fost aprobată, din bugetul alocat cu această destinație, de către Ministerul Sănătății nu de către Casa Națională de Asigurări de Sănătate.

La nivelul Ministerului Sănătății nu sunt înregistrate solicitări din partea clinicii referitoare la dosarul acestui pacient. 

Precizăm faptul că, odată cu plecarea în concediu a persoanei responsabile cu activitatea de trimitere a unor categorii de bolnavi pentru tratament în străinătate, din cadrul DSP Dolj,  Ministerul Sănătății a fost informat de acest aspect, comunicându-se în acest sens datele de contact ale persoanei care i-a preluat atribuțiile în această perioadă.

Ultimul e-mail transmis de către medicii clinicii din Italia către DSP Dolj datează din 24.07.2021, când au fost informați de faptul că pacientul este acceptat pentru transplant. Ulterior DSP Dolj a transmis mai multe solicitări către unitatea sanitară din Italia prin care solicitau informații referitoare la programarea pacientului pentru evaluare dar nu au primit răspuns.

De asemenea, reprezentanții DSP Dolj precizează faptul că, pacientul nu i-a contactat  de la data aprobării dosarului. În urma convorbirilor telefonice ale reprezentanților structurii de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății cu pacientul, cea mai recentă din data de 26.05.2022, acesta a confirmat faptul că nu a fost contactat de medicii clinicii pentru transfer în străinătate.

În lipsa unor documente concrete, s-a contactat Agenția Națională de Transplant, care a desemnat un reprezentant pentru colaborarea între entitățile din cele două țări (unitatea medicală unde pacientul este în evidență, DSP, MS, ANT, medici, etc).