Gelu Diaconu, fostul șef ANAF, acuză oficial modul în care DNA și-a construit dosarul pe numele său. Mai exact, fostul bugetar a formulat o plângere penală pe numele expertului DNA Liviu Balaur.

Expertiza făcută de Liviu Balaur a stat la baza acțiunilor întreprinse de procurorul Doru Țuluș. Numai că și Doru Țuluș este privit ca un posibil inculpat în acest dosar, notează Lumea Justiției.

Specialistul DNA Liviu Balaur este cel care a întocmit două rapoarte prin care a „demonstrat” că circularele emise de Gelu Diaconu ar fi prejudiciat statul cu peste 3,86 milioane de lei.

Considerându-se nevinovat, Gelu Diaconu s-a adresat, la 1 februarie 2019, Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, vizita în instituție lăsând în urmă o plângere penală împotriva lui Liviu Balaur. În plângere, Gelu Diaconu susține că angajatul DNA a acționat la ordinele lui Doru Țuluș. Procurorul DNA l-ar fi constrâns pe Balaur să întocmească raportul de specialitate în perioada în care fostul șef al ANAF trebuia audiat de DNA. Ceea ce a dus, susține Diaconu, la o muncă superficială, raportul fiind terminat într-un timp record nesusținut de niciun argument.

 

Procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, Bogdan Silviu Epure, a început urmîrirea penală în rem, după care și-a declinat competența către SIIJ.

 

Luju.ro a redat cele mai importante pasaje din ordonanța de declinare a competenței, semnată de procurorul Bogdan Epure:

„Numitul Diaconu Gelu-Stefan mentioneaza, in cuprinsul plangerii penale, faptul ca 'procurorul l-a determinat pe faptuitorul Balaur sa intocmeasca raportul exact in perioada in care ar fi trebuit sa fie audiat, pentru a preconstitui macar o proba indirecta in acuzare'. De asemenea, mai mentioneaza faptul ca 'specialistul este pus sa interpreteze legea, chiar de catre procuror, pentru a-i da macar un element prin care sa motiveze (doar formal) trimiterea in judecata a subsemnatului'. (...)

Procedand la examinarea prevederilor legale aplicabile in cauza, se constata ca in vederea cercetarii / verificarii exhaustive a aspectelor reclamate de catre numitul Diaconu Gelu-Stefan, Parchetul de pe langa Judecatoria Sectorului 1 Bucuresti si implicit Sectia 3 Politie nu sunt competente material pentru supravegherea si efectuarea urmaririi penale.

Astfel, in art. 88 indice 1 alin. 1 si 2 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara, se prevede ca:

'- In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se infiinteaza si functioneaza Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie care are competenta exclusiva de a efectua urmarirea penala pentru infractiunile savarsite de judecatori si procurori, inclusiv judecatorii si procurorii militari si cei care au calitatea de membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

- Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie isi pastreaza competenta de urmarire penala si in situatia in care, alaturi de persoanele prevazute la alin. (1), sunt cercetate si alte persoane'.

Fata de cele expuse mai sus,

In temeiul art. 58 alin. 1 si 2 din CPP, cu aplicarea art. 88 indice 1 alin. 1 si 2 din Legea nr. 207/2018 pentru modificarea si completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciara,

dispun:

Declinarea competentei de solutionare a cauzei in favoarea Sectiei pentru investigarea infractiunilor din justitie”.

 

Prezentăm principalele fragmente din plângerea penală a lui Gelu Diaconu pe numele lui Liviu Balaur:

„Inainte de a explica, punctual, in ce a constat activitatea infractionala a numitului Balaur Liviu, inteleg sa fac scurte precizari legate de inexistenta faptelor care au fost retinute in sarcina mea cu concursul nemijlocit al ”specialistului” DNA reclamat:

- prin emiterea celor doua circulare s-au stabilit linii directoare generale, privind suspendarea temporara a operatiunilor de emitere si comunicare a deciziilor de regularizare a CASS aferent anului 2012, pana la clarificarea normelor legale aplicabile; suspendarea emiterii si comunicarii deciziilor a avut o existenta temporara, iar obiectul circularelor nu a vizat(si nici nu putea viza) anularea sau scutirea de la plata obligatiilor fiscale datorate de anumite persoane, astfel de masuri putand fi dispuse numai prin acte normative cu caracter de lege;

- contextul in care au fost emise aceste circulare este unul special, in care presiunea publica era uriasa, intrucat foarte multi copiii, pensionari sau persoane care inregistrau venituri infime au primit acasa decizii de regularizare a contributiei la CASS care le depaseau cu mult posibilitatile, si care au fost considerate absurde de toata opinia publica;

- emiterea celor doua circulare a fost rodul consultarii specialistilor si a persoanelor cu raspundere din cadrul MFP, ANAF si OPSNAJ, nicidecum o dispozitie discretionara a presedintelui acestei institutii;

- ” specialistul” Balaur Liviu s-a straduit consecvent si insistent, evident la cererea procurorului anchetator Tulus Doru, sa faca o legatura fortata intre emiterea celor doua circulare si cazul ”Asociatiei Partida Romilor Pro Europa”, (cca. 2000 de conventii civile), fara sa precizeze ca aceste circulare vizau peste 4.000.000 persoane. In conditiile in care nu a existat nici o proba care sa confirme vreo intelegere intre presedintele ANAF si inculpatii care conduceau ”Asociatia Partida Romilor Pro Europa”, apare lipsita de sens si chiar absurda concluzia acuzarii, bazata exclusiv pe concluziile celor doua rapoarte intocmite de faptuitorul Balaur.

Asadar, din intreaga „constructie” teoretica si din „argumentatia” juridica rezulta fara putinta de tagada ca „specialistul” Balaur a dorit sa demonstreze faptul ca, pentru a se „ascunde” 2000 conventii civile false intocmite in 2012, presedintele ANAF a dispus discretionar trei ani mai tarziu, in 2015, sa se dea doua circulare care sa vizeze peste 4.000.000 contribuabili persoane fizice si anularea unui CASS aferent in suma totala de mai multe sute de milioane de lei !!!

Astfel, intrucat procurorul anchetator Tulus nu a avut probe din care sa rezulte vinovatia mea (aspect retinut atat de instantele de judecata cat si de procurorul care a dispus, ulterior, clasarea – astfel cum voi preciza in cursul acestei plangeri), acesta si-a structurat intreaga acuzatie, dar si rationamentul juridic, pe cele doua rapoarte de constatare intocmite de ”specialistul” DNA – Balaur Liviu la 19 februarie 2016, respectiv la 27 mai 2016.

Apreciez ca, prin modul in care au fost intocmite cele doua rapoarte, prin faptul ca numitul Balaur Liviu nu a tinut cont de normele aplicabile in materie, de probele administrate pana la acel moment, dar si ca a raspuns la intrebari care nu erau de competenta sa, ”specialistul” DNA a savarsit infractiunea de abuz in serviciu.

Voi arata, in continuare, motivele pentru care nici unul din documentele intocmite in cauza de faptuitor nu respecta normele in vigoare, fiind evidenta – cel putin in opinia mea – incalcarea flagranta a atributiilor de serviciu de catre persoana reclamata:

1. a) Raportul de constatare intocmit de ”specialistul” D.N.A. din 19 februarie 2016:

Potrivit ordonantei din 15 februarie 2016 emisa in dosarul nr. 7 / P / 2015 s-a dispus efectuarea unei constatari tehnico-stiintifice de specialitate, fixandu-se urmatoarele obiective:

1. Daca, prin raportare la legislatia fiscala existenta in perioada de referinta persoanele fizice prestatoare de servicii si lucrari in favoarea beneficiarului Asociatia Partida Romilor Pro Europa, in virtutea Contractelor / Conventiilor incheiate potrivit Codului civil, au calitatea de contribuabili de asigurari sociale de sanatate;
2. In contextul incheierii in mod fictiv de catre A.P.R.P.E. de contracte / conventii civile, care este consecinta fireasca a adreselor A.N.A.F. nr. 10 / 07.01.2015 si nr. A-PRS 1391 / 08.0502015 asupra persoanelor fizice ce figureaza ca prestatoare de lucrari sau servicii in favoarea beneficiarului A.P.R.P.E. in virtutea contractelor / conventiilor incheiate potrivit Codului civil si care este prejudiciul adus bugetului de stat ca urmare a implementarii lor de catre autoritatile fiscale din subordine.

In primul rand doresc sa precizez ca momentul intocmirii acestui raport este unul important, cel putin cu privire la persoana mea. Astfel, am fost chemat pentru prima oara la sediul DNA la 10 februarie 2016. Procurorul anchetator nu a dorit sa ma audieze la aceasta data, ci a stabilit sa ma prezint pentru a fi ascultat in saptamana 15-19 februarie 2016.

Asa cum aveam sa constat ulterior cand am avut acces la dosar, s-a renuntat la audierea mea tocmai din lipsa oricarei probe care sa justifice urmarirea penala a persoanei mele. Tocmai de aceea, exact in aceeasi perioada s-a dispus si s-a intocmit primul raport de constatare de catre ”specialistul” Balaur Liviu, aspect care demonstreaza, din start, ca ne aflam in prezenta unui abuz din partea acestuia din urma, intrucat:

- volumul de munca necesar studierii tuturor documentelor indicate in continutul raportului este de minim 2-3 saptamani;

- este imposibila, chiar si pentru un adevarat specialist, redactarea cu acuratete a unui material de o astfel de importanta, in conditiile in care se presupune ca studiul dosarului s-a realizat in aceeasi saptamana cu redactarea raportului!

- intrucat am precizat, in toate modalitatile publice posibile, ca sunt nevinovat si ca nu exista nici o proba impotriva mea si am solicitat DNA sa mi se comunice ordonanta prin care s-a dispus inceperea urmaririi penale (intrucat vroiam sa cunosc care sunt presupusele dovezi ale implicarii mele in aceasta cauza), procurorul l-a determinat pe faptuitorul Balaur sa intocmeasca raportul exact in perioada in care ar fi trebuit sa fiu audiat, pentru a preconstitui macar o proba indirecta in acuzare;

- alegerea ”specialistului” nu pare deloc intamplatoare, in conditiile in care acesta a activat ca functionar vamal la regionala Iasi exact in perioada in care eu am detinut functii de conducere la nivelul autoritatii vamale, fapt care ma face sa apreciez ca “specialistul” Balaur a achiesat la intentiile si obiectivele procurorului si din ratiuni subiective.

 

Dincolo de aceste aspecte cu caracter preliminar, care demonstreaza – in opinia mea – existenta unei intentii infractionale a persoanei reclamate, urmeaza sa aveti in vedere si urmatoarele:

Orice persoana cu minime cunostinte fiscale ar fi putut observa ca prima problema pe care ar fi trebuit sa o trateze era in ce masura cele doua circulare erau opozabile categoriei de contribuabili care facea obiectul dosarului, care sunt consecintele fiscale cu privire la acestia, eventualul prejudiciu adus bugetului de stat, dar si cum ar fi putut impiedica aceste circulare plata (de catre contribuabilii respectivi) CASS sau sesizarea organelor de urmarire penala, in contextul in care aceste circulare erau opozabile pentru mai mult de 4.000.000 de contribuabili cu venituri modice (majoritatea cu venituri sub 100 lei, la acea data). Faptuitorul Balaur Liviu nu a verificat nici una dintre aceste chestiuni fundamentale, care l-ar fi dus la o concluzie fireasca, total opusa de cea pe care a fundamentat-o in cadrul raportului, ci a preferat sa isi exercite abuziv indatoririle de serviciu:

- preluand extrase intregi din cadrul legal pe care le-a ”potrivit” in asa fel incat sa lase impresia unui studiu elaborat;

- trecand sub tacere aspecte esentiale ale cauzei, cum ar fi prevederile art. 91 din Codul de Procedura Fiscala privind termenul general de prescriere;

- ascunzand neconcordantele evidente dintre Codul Fiscal si Legea sanatatii, aplicabile la acea data (de exemplu in materia stabilirii CASS pentru veniturile generate de dobanzile alocatiilor pentru copii aflate in conturi bancare);

- inducand voit confuzia intre SUSPENDAREA executarii / emiterii / comunicarii titlurilor de creanta si ANULAREA unui drept de creanta al statului;

- precizand in termeni categorici, dincolo de orice indoiala, ca a luat in calcul / analiza ”inscrisurile existente la dosarul cauzei” si ”cu referire exclusiv la categoria de persoane fizice analizata in dosarul cauzei”.

Si, ca si cum aceasta nu ar fi fost suficient, “specialistul” pluseaza “en fanfare” dand chiar verdicte privind vinovatia suspectilor / inculpatilor (!!?!):

” …apreciem ca adresele nr. 10 / 07.01.2015 si nr. A PRS 1391 / 08.05.2015 ale ANAF constituie inscrisuri prin care autoritatea fiscala a asigurat Asociatiei Partida Romilor Pro Europa suportul necesar insusirii integrale si prejudicierii cu 100% (94,5% + 5,5%) a bugetului de stat ca urmare a incheierii contractelor / conventiilor civile fictive mentionate in dispozitivul ordonantei din prezentul dosar penal”.

Mai mult decat atat, pentru a servi ”interesul cauzei”, faptuitorul a constatat ca prejudicierea statului s-ar fi facut cu 100%, fara sa indice care este cuantumul acestui presupus prejudiciu!!! Adica in 2015, sustine “specialistul” Balaur Liviu, cele doua circulare ar fi contribuit la producerea unui prejudiciu consumat / inregistrat efectiv cu trei ani inainte, adica in anul 2012!!!

Un alt mare defect al acestei constatari il reprezinta faptul ca ”specialistul” este pus sa interpreteze legea, chiar de catre procuror, pentru a-i da macar un element prin care sa motiveze (doar formal) trimiterea in judecata a subsemnatului petent. Este evident ca un raport de constatare (indiferent de natura ”specialitatii”) nu poate viza astfel de raspunsuri, ele fiind atributul exclusiv al instantei sau al procurorului. ”Specialistul” Balaur Liviu ar fi trebuit sa refuze categoric sa raspunda la astfel de intrebari, care exced atributiilor si pregatirii sale.

1. b) Motivul pentru care s-a dispus raportul de constatare din 27 mai 2016 (pe care procurorul anchetator il indica, din eroare, ca fiind intocmit la 19 mai 2016, daca nu cumva a fost intocmit, de fapt, chiar in ziua in care a fost dispus…) este simplu, desi s-a solicitat in cadrul ordonantei din 15 februarie 2016 sa se precizeze si cuantumul prejudiciului, ”specialistul” nu l-a indicat, ci a spus ca el este de 100% (astfel cum am precizat si comentat mai sus), aparand astfel necesitatea formularii unui nou raport, pentru “a-l ajuta” pe procurorul care se grabea sa dispuna masuri asiguratorii.

La fel ca si in cazul primului raport, concluziile ”specialistului” vizeaza elemente de drept care ar fi trebuit sa fie lamurite de procuror. In cadrul acestui supliment se indica 5 criterii (alese aleatoriu) prin care se ajunge la concluzia ca, desi doar 155 de contracte / conventii au fost demonstrate a fi fictive (din declaratiile de martori), exista elemente pentru care s-ar putea constata fictivitatea si celorlalte 1863 conventii / contracte (din cele peste 5000 conventii / contracte ale A.P.R.P.E.), desi procurorul nu-i ceruse ”specialistului” sau sa faca astfel de investigatii. Toate criteriile invocate de specialist nu sunt de natura sub nici o forma ca, prin ele insele, sa probeze fictivitatea tuturor celor 1863 de conventii.

In fapt, era obligatoriu sa fie verificate atat declaratiile tip 205 privind veniturile retinute la sursa depuse de platitorul de venit A.P.R.P.E. la autoritatea fiscala cat si modalitatea concreta de insusire a sumelor. Trebuie precizat ca, din punct de vedere fiscal, atata vreme cat ar fi fost depuse declaratiile 205 de catre A.P.R.P.E., aceste conventii, fictive sau nu, genereaza obligatii fiscale. Astfel, desi ne asigura ca “au fost avute in vedere datele si informatiile (…) din declaratiile de martor, respectiv baza de date (…) centralizator salarii 2012.xls”in fapt numitul Liviu Balaur minte cu nerusinare, trecand sub tacere date esentiale si falsificand prin constatarile din raport realitatea.

Daca ar fi analizat cele 141 de declaratii de la dosar, asa cum sustine explicit la pag.2 din acest al doilea raport, ar fi sesizat cu usurinta urmatoarele:

- cvasi-totalitatea martorilor audiati, subiecti ai conventiilor civile fictive erau salariati, asadar realizau venituri din functia de baza, adica cu un venit din salarii egal sau peste salariul minim si carora, in consecinta, circularele incriminate nu le erau opozabile;

- prima circulara din 07.01.2016 nu putea avea legatura cu acest dosar penal tocmai pentru ca fusese emisa anterior oricaror demersuri facute de APRPE pe langa ANAF si alte autoritati considerate de anchetatori ca fiind nelegale;

- desi CNP-ul este inscris in declaratiile martorilor audiati “specialistul” Balaur se face ca nu observa ca in cauza NU avem de-a face cu contribuabili sub 18 ani impliniti in 2012 carora sa le fi fost opozabila prima circulara.

In stabilirea numarului de conventii civile pretins fictive, necesar cuantificarii “prejudiciului” care urma sa-mi fie pus in sarcina, acelasi “specialist”, plecand probabil de la “denuntul” unui inculpat aflat in stare de arest , aplica “un numar de 5 tipare / modele de operare electronica” care combina “varietatea” rubricilor necompletate ale …conventiilor civile!!! In materie de administrare fiscala si de stabilire a unui prejudiciu cert aceasta “metoda” a “specialistului” Balaur poate fi brevetata ca fiind o inventie nemaintalnita pe plan mondial!

Un absolvent al primului an de liceu economic, necunoscator al procedurilor administrarii fiscale, ar pune imediat urmatoarele intrebari, domnului “specialist” Balaur:

1. a) Cum poti sa stabilesti atat de categoric ca circularele incriminate emise in anul 2015, ar fi “constituit suportul necesar insusirii integrale si prejudicierii cu 100% a bugetului de stat”, cu sume cheltuite integral cu trei ani inainte, adica inca din 2012?
2. b) Cum poti sa stabilesti consecintele unor acte administrative fiscale fara sa verifici daca acestea (in speta noastra, circularele) sunt opozabile categoriei de contribuabili analizati?
3. c) Cum poti trage concluzii categorice de incalcare a legii si cum poti stabili un prejudiciu CERT de peste trei milioane de lei, in baza caruia se instituie masuri asiguratorii care distrug munca de o viata a unor oameni, pe baza unor “modele / tipare” arbitrare, fara a face macar o minima verificare a existentei sau nu a unui raport juridic fiscal intre ANAF, A.P.R.P.E. si / sau contribuabilii persoane fizice, raport care se naste prin depunerea declaratiei fiscale 205 privind impozitul retinut la sursa aferent fiecarui CNP? Stia domnul Balaur daca la acea data platitorul impozitului depusese declaratia fiscala 205?
4. d) Cum poti stabili consecintele fiscale ale circularelor si existenta unui prejudiciu fara sa faci o verificare minim necesara, daca nu cumva sunt depuse si declaratii fiscale 112, de catre alti angajatori, cu veniturile din salarii pentru aceleasi CNP-uri / numere de inregistrare fiscala, caz in care circularele nu le mai sunt opozabile, lucru pe care l-am demonstrat foarte usor in procedura de camera preliminara in fata ICCJ si la audierea prilejuita de clasarea dosarului restituit la DNA?
5. e) Cum poti sa stabilesti un prejudiciu cert aferent unui numar “atat de precis” de 2018 conventii civile pretins fictive doar “sub beneficiul datelor si informatiilor existente la dosarul cauzei” si fara a solicita ANAF date precise? A primit cumva numitul Balaur Liviu, la momentul intocmirii rapoartelor, asigurari de la procuror ca in cauza nu va fi aprobata efectuarea nici unei expertize pentru a-i fi “contrazise” cumva constatarile, facute in total dispret al realitatii si legalitatii? Acest lucru avea sa se dovedeasca ulterior, procurorul Tulus refuzand cererea suspectului Gogancea Mihai de a se efectua o expertiza in cauza!!!
6. f) Cum poti sa treci complet sub tacere prevederile Legii nr.209 / iulie 2015 privind anularea CASS pentru anumite categorii de persoane fizice si ale Legii 225 / iulie 2015 privind anularea unor obligatii fiscale si care se aflau pe circuitul aprobarii la momentul emiterii circularelor incriminate? De ce nu retii nimic din informatiile aflate la dosarul cauzei, ca aceste circulare afectau situatia fiscala prin SUSPENDAREA obligatiei de plata a peste 4 milioane de persoane fizice (si nu a celor 2018 de conventii civile, carora in fapt nici nu le erau opozabile circularele) pana la aparitia acestor doua legi?

Daca ar fi dorit aflarea adevarului si clarificarea obiectivelor stabilite de procurorul Tulus, “specialistul” Balaur Liviu ar fi trebuit sa transmita ANAF toate CNP-urile persoanelor fizice in cauza si ar fi primit orice informatii intr-un termen extrem de scurt din bazele de date ale ANAF, dupa cum urmeaza:

- daca si cand A.P.R.P.E a depus declaratia fiscala 205 privind veniturile retinute la sursa (din conventiile civile) si daca a platit obligatiile declarate;

- daca au fost depuse de catre alti angajatori declaratia 112 cu veniturile din salarii si pensii pentru aceleasi persoane;

- cate dintre cele 2018 persoane fizice identificate dupa “modelul / tiparul Balaur” beneficiari ai veniturilor din conventii civile erau cu sursa unica de venit, cator persoane li s-a transmis pana la momentul emiterii circularelor decizia de impunere, cate persoane ar mai fi primit decizii de impunere in lipsa circularelor si cate au intrat sub incidenta prevederilor Legilor 209 si 225 din iulie 2015.

De asemenea, s-ar fi putut solicita ANAF sa precizeze la cate dintre cele 2018 persoane fizice li s-au emis adeverinte de venit in perioada 2012-2015, moment la care ar fi luat la cunostinta despre existenta veniturilor din conventiile civile pretins fictive si, astfel, circularele nu ar fi putut sa-i influenteze”.