Restul la cumparaturi este inlocuit de multe ori cu tot felul de nimicuri. Romanii s-au obisnuit cu practica vanzatorilor si prea putini reclama.
Lama de guma de mestecat a devenit moneda de schimb a comerciantilor romani. Nu de putine ori, a lua restul de la magazin se transforma intr-un episod jenant, in care vanzatoarea arunca replica: „Aveti o mie? Nu? Luati atunci o gumita”. Sau pur si simplu ti se tranteste o bomboana pe tejghea in loc de bani, fara vreo explicatie.
Asta tine si de mentalitatea consumatorului, care prefera sa nu reclame cazurile in care i se ofera ca rest mici „atentii” sau alege sa plateasca doar in bancnote, dar si de comoditatea anumitor comercianti. Reprezentantii Bancii Nationale Romane spun ca, desi se bate moneda in cantitati suficiente, circulatia acesteia se impotmoleste undeva. Cel mai probabil la clientul comod, care prefera sa nu umble cu „maruntis” prin buzunare.
Pana la trecerea vreunei legi clare in acest sens, o simpla raita la cumparaturi „minuscule”, adica o ciocolata, doua Eugenia, cateva pungi de seminte sau biscuiti cu preturi care „cer” rest, iti umple in continuare buzunarele nu cu bani marunti, ci, mai degraba, cu maruntisuri.
Ia guma si fugi! La unul dintre magazinele din statia de metrou Pipera e lume putina, si o vanzatoare tanara da rest la un pachet de servetele populara „ciunga”.
„Vaai, dar n-am sa va dau rest. Luati asa, o gumita!”, vine explicatia, fara drept de apel. Femeia deschide iute casa de marcat, unde, langa bani, stau aliniate frumos, la loc de cinste, cateva duzini de lame de guma de mestecat.
La un alt chiosc, undeva in zona Aurel Vlaicu, pentru un plic de ness primesti rest, „promotional”, inca un plic de ness, plus unul de zahar. „Sa aveti ce pune acolo, la cafea”, spune, joviala, vanzatoarea. Pare totusi cam suparata de problema: „Ce sa facem daca nu avem marunti? Credeti ca mie imi place asa? Dar nu lasa nimeni marunti ca sa-i dau”.
S-ar putea spune ca macar zonele centrale ar putea sa se lipseasca de astfel de obiceiuri demne de inceputurile comertului.
La Piata Victoriei insa, pe la chioscurile de la metrou, se dezvolta si se incurajeaza aceeasi practica. In spatele unui geam, doua doamne aranjeaza niste pachete de tigari prin chioscul pe care-l pastoresc. Comanda: niste biscuiti cu glazura. „Da’ marunti n-aveti?”, se supara una dintre femei. „Ca asa fac toti si apoi imi zic mie ca de ce nu dau rest!” Teoria femeii despre penuria de bani marunti e urmatoarea: cumparatorul e de vina. Ca are marunti, dar nu-i da. „Ii tine ei asa, sa aiba fise la cafea!”. Arata o cutie goala de la inghetata: salasul monedelor. „Vezi, nu am! Iti dau o guma”.
„Spune STOP gumelor!”
Clientii romani sunt suparati din cauza acestei practici, insa nu reactioneaza prompt in acest sens. Pe internet a aparut chiar si o petitie impotriva „gumitei” vanzatorilor. „Spune STOP gumelor! Spune DA monedelor!” a fost initiata on-line la sfarsitul lunii august, insa nu a fost semnata, pana acum, de mai mult de 33 de persoane.
Cazul a ajuns si in Parlamentul Romaniei, dupa ce un deputat prahovean a initiat un proiect de lege prin care comerciantii ar trebui sa fie amendati daca, in loc de rest, dau clientilor produse.
Fenomen nereclamat Directorul executiv al Oficiului pentru Protectia Consumatorilor (OPC) Bucuresti, Constantin Cerbulescu, sustine ca fenomenul transformarii gumei de mestecat in moneda de schimb este greu de controlat pentru ca nu prea sunt reclamatii. „Daca mai multi dintre cei care patesc asta ar reclama, am trimite inspectorii care ar putea stopa fenomenul. Este si o comoditate a anumitor comercianti care nu vor sa mearga la banca sa schimbe des bani. Mai este si mentalitatea cumparatorului care, de multe ori, nu mai ia restul deloc”, a spus acesta.
Potrivit declaratiilor lui Cerbulescu, comerciantii sunt obligati ca in fiecare zi sa aiba o suma consistenta de bani marunti. „Daca nu au, trebuie sa se duca la banca si sa schimbe. Este o practica abuziva si se dau amenzi de la 1.000 la 3.000 de lei pentru asta. Chiar mie mi s-a intamplat sa mi se dea rest doua pliculete cu zahar. L-am chemat pe seful de magazin si i-am atras atentia ca este ilegal”, a aratat Cerbulescu.
DEFICIT
BNR recunoaste criza de monede Banca Nationala bate moneda cu inversunare, dar sunt factori care mentin criza de moneda, potrivit consilierului guvernatorului bancii centrale, Adrian Vasilescu. „BNR a facut analize, iar concluziile ce ar putea sa para copilaresti, pentru ca tin si de copii, sunt ca de la BNR pleaca moneda si se intoarce foarte putina in comparatie cu cantitatea care a plecat. Copiii tin moneda la pusculita, in al doilea rand, ramane moneda in buzunarele barbatilor care o varsa pe unde apuca, pentru ca portofelele lor nu au compartiment pentru monede”, a explicat Vasilescu. Deficitul de monede de pe piata a aparut acum aproximativ doua luni. (Consuela Stegarescu)
PROIECT
Lege impotriva gumei de mestecat Interzicerea folosirii gumei de mestecat ca moneda nationala pentru a da restul la cumparaturi face obiectul unei initiative legislative. Deputatul PSD de Prahova, Mihai Apostolache, a depus saptamana aceasta la secretariatul Camerei un proiect de lege privind aceasta practica abuziva a comerciantilor. „Personal m-am confruntat cu aceasta problema. Am ajuns sa am buzunarele pline de guma de mestecat si de acadele oferite ca rest de catre vanzatori. Pentru ca si ploiestenii mi-au semnalat astfel de cazuri, am hotarat sa scoatem aceasta metoda in afara legii”, isi justifica demersul deputatul Apostolache. Daca proiectul va fi adoptat de colegii sai parlamentari, comerciantii vor fi obligati sa-si faca stocuri de „maruntis”. In caz contrar, ei risca amenzi cuprinse intre 2.000 si 10.000 de lei. (Marius Nica)
Servetele si plicuri cu ness in loc de bani Intreaga tara este cuprinsa de obiceiul comercial al gumei pe post de rest.
Vanzatorii din marile orase ale Moldovei s-au obisnuit sa nu mai dea rest in bani, ci in produse cu preturi mici. Astfel, iesenii, vrancenii, bacauanii, vasluienii, sucevenii si nemtenii primesc gume, bomboane, servetele, pliculete cu zahar sau piper, cutii cu chibrituri ori pastile impotriva tantarilor. Acest mod de a face comert a starnit nemultumirea multor cumparatori care s-au plans Oficiului Judetean pentru Protectia Consumatorului (OJPC) Vrancea.
„Chiar mie mi s-a intamplat recent sa primesc rest la un mare supermarket focsanean in gume si batiste de hartie. Am cerut informatii de la banca centrala si ni s-a spus ca este suficienta masa monetara pe piata. In urmatoarea perioada o sa trecem si la amenzi”, a declarat Dumitru Dila, seful OJPC Vrancea.
Oamenii nu reclama abuzul
Brailenii se plang ca nu scapa de fraza „nu am sa va dau rest” nici la farmacie, unde se trezesc cu un paracetamol, o aspirina sau bomboane pentru tuse in loc de monede. Cu toate acestea, brailenii nu se duc sa reclame situatiile de acest gen.
Directorul OJPC Braila, Florin Ionascu, a aratat ca la institutia pe care o conduce nu s-a inregistrat nicio sesizare referitoare la acest lucru, dar ca inspectorii oficiului incearca sa previna fenomentul atat in randul agentilor economici, cat si in cel al cetatenilor: „Pe unde merg in control inspectorii nostri, ii sfatuiesc pe agentii economici sa nu mai dea rest tot felul de maruntisuri. De altfel, daca un cetatean s-ar duce sa cumpere o paine cu un plic de ness si o cutie de chibrituri, nu i-ar da nimeni nimic”.
„La inceput m-am revoltat, acum m-am obisnuit” Magazinele de cartier din Timisoara pun in buzunarul clientilor produse dintre cele mai „variate”, majoritatea cu preturi intre 5 si 50 de bani. „Tot e bine ca nu se dau oua rest. Le-am putea sparge in buzunar. Primesc tot felul de alimente nefolositoare, e si jenant ce se intampla”, a spus Ionut Axinte, un profesor timisorean. Chiar daca sunt nemultumiti, nici timisorenii nu reclama acest lucru.
La Bistrita, majoritatea clientilor accepta aceasta forma de rest, altii renunta sa mai ia ceva. Foarte putini se revolta. „Sunt foarte suparata! Mi se intampla asta de cate ori fac cumparaturi. La inceput m-am revoltat, insa acum m-am obisnuit”, spune Maria Muresan, o clienta care a primit la un market din centrul Bistritei, in loc de bani, o bomboana, chiar sub ochii reporterului „Evenimentul zilei”. Vanzatoarele au insa teoria si scuza lor. Semida Luchian lucreaza la un magazin din buricul targului bistritean. Cand este intrebata de ce nu da rest, arata casa de marcat: doar fisicuri si cateva monede de 50 de bani. Spune ca asa e aproape in fiecare zi: „Nu sunt monede nici la banca, de aceea nu avem nici noi”.
Lorica Sut, seful OJPC Bistrita-Nasaud, este insa de alta parere: „Am auzit aceasta varianta de la mai multi comercianti. Am verificat la trei banci: BCR, San Paulo si Alfa Bank si nu este adevarat. Degeaba se ascund dupa degete comerciantii, vina e a lor”. (Silvia Vrinceanu, Liliana Serban, Georgeta Petrovici, Simona Bozbici)