Meniul obligatoriu al elevilor români din clasele I-VIII va cuprinde, începând din anul şcolar viitor, pe lângă deja consacratele cornuri şi lapte, şi câte un măr.
Elevii români, de la clasa I până la clasa a VIII-a, vor primi zilnic de la stat, pe lângă tradiţionalele cornuri şi lapte, şi câte un măr. Asta, prin programul de încurajare a consumului de fructe în şcoli, ce ar urma să fie demarat din anul şcolar 2010-2011.
Proiectul - ce stârneşte nemulţumirea profesorilor, dar şi a specialiştilor în alimentaţie, care contestă, la unison, asocierea nedorită a laptelui cu mărul - ar fi trebuit să fie aplicat din acest an şcolar, dar a primit „undă verde” abia acum, la doar un pas de vacanţa de vară.
În plus, autorităţile locale se plâng că, după o privire atentă în „puşculiţă”, nu ştiu dacă vor găsi bani şi pentru merele ce ar trebui distribuite în primele zile de şcoală.
„Experienţe neplăcute cu «Laptele şi cornul»”
Extrem de încântată de program este Maria Petre, fost europarlamenar însărcinat cu implementarea acestuia, care speră doar ca lucrurile să nu fie făcute „româneşte”: „Îmi doresc ca acest program să nu fie pervertit şi să vedem şcoli invadate cu compoturi şi fructe prelucrate, care nu sunt tocmai sănătoase. Am avut experienţe ne plăcute şi cu programul «Laptele şi cornul », prin intermediul căruia sau distribuit alte produse decât cele care ar fi trebuit să ajungă la copii, gen brânză topită”, a explicat Petre.
Opinia acesteia în privinţa programului derulat până acum în şcoli e împărtăşită şi de specialiştii în alimentaţie. Aceştia susţin că, de fapt, niciuna dintre iniţiative nu e suficientă pentru a combate obezitatea care afectează tot mai mulţi copii.
OPINIA SPECIALIŞTILOR
Bananele, mai potrivite pentru micul-dejun al şcolarilor
În ciuda nenumăratelor voci care contestă iniţiativa, cert este faptul că, din toamnă, fiecare copil din instituţiile româneşti va primi, zilnic, câte un măr în limita a 0,3 lei/bucata.
Fructele vor fi alese pe sprânceană, fără pată, şi vor fi ambalate astfel încât să fie posibilă numărarea lor. Acestea sunt „directivele” trasate de guvern în ordonanţa de urgenţă prin care a fost legiferat noul program.
Mărul, mult prea „perisabil”
Decizia face parte din Programul european de încurajare a consumului de fructe în şcoli care, la noi, începe cu mărul autohton. Deşi salută iniţiativa în sine, profesorii sunt sceptici când vine vorba despre eficienţa distribuţiei de mere în şcolile româneşti, în special în cele din mediul rural.
„Avem la şcoală copii foarte săraci. Unii dintre ei vin în special pentru lapte şi corn, pentru că nu au ce să mănânce acasă. Nu ştiu cât de încântaţi vor fi de mere; toţi au acasă mere. Doar să se îndemne unii pe alţii... Ar fi fost totuşi mai bine dacă le-ar fi dat câte o banană, de exemplu, ceva ce nu-şi permit să-şi cumpere”, consideră Viorica Nistor, profesor la o şcoală din judeţul Vaslui.
Nici colegii acesteia din Capitală nu sunt foarte încântaţi de ideea de a le împărţi elevilor mere. „E puţin cam problematic, pentru că asocierea acestor alimente la copii nu e prea bună. Poate ar fi fost mai potrivit să le mărească alocaţia. (...) Dacă laptele şi cornurile sunt ambalate, nu ştiu cum se va întâmpla cu mărul. Dacă mărul unui copil are o pată şi al colegului de bancă nu are? În plus, mărul este un aliment mai perisabil”, este de părere Iuliana Soare, directoarea Şcolii nr. 1 din Bucureşti. E de acord că mărul este totuşi un produs autohton, iar distribuirea lui în şcoli i-ar încuraja pe producătorii locali.
Dar ea pune înainte de toate sănătatea celor mici: „Banana poate că ar fi fost un fruct mai potrivit, pentru că nu există probleme în asocierea cu celelalte alimente. În plus, se consumă mult mai igienic decât orice alt fruct. Acum, depinde şi de condiţiile în care se încheie contractele şi de cât de proaspete vor fi merele”, adaugă directoarea.
Vitamine şi educaţie
La polul opus, fostul europarlamentar Maria Petre, care a încurajat programul, consideră că acesta este extrem de bun şi că ar fi trebuit aplicat mai devreme: „Este un proiect extrem de important, şi această ordonanţă de urgenţă arată că am introduce oarecum la timp merele în şcoli, dar programul trebuia demarat din anul şcolar ca re tocmai se încheie. În plus, se mai pune problema fondurilor. Statul român primeşte cinci milioane de euro de la UE, dar trebuie să contribuie şi el cu 25%, adică cu aproape 1,6 milioane de euro”.
Cât despre măr, aceasta crede că a fost cea mai bună alegere. „Am agreat pentru început mărul, urmând ca apoi să extindem gama de fructe. În plus, şi despre «Lapte şi corn» s-au spus multe şi lumea era sceptică. Până la urmă, este o chestiune de educaţie sanitară”, conchide Petre.
Dacă în septembrie merele vor ajunge pe băncile tuturor copiilor rămâne de văzut. În Capitală - care ar fi trebuit să fie un exemplu de bună practică -, deşi susţin că sunt pregătiţi, majoritatea primarilor nu au demarat procedurile de licitaţie pentru achiziţia de mere. Excepţie fac doar autorităţile din sectorul 2. „Vom opta pentru firma care are marfa de cea mai bună calitate şi care va dovedi seriozitate în transportul şi distribuţia merelor, o dată sau de două ori pe săptămână, în funcţie de solicitările şcolilor”, au explicat oficialii primăriei.
„Banana poate că ar fi fost totuşi un fruct mai potrivit decât mărul, pentru că nu există probleme în asocierea cu celelalte alimente.“ IULIANA SOARE - director, Şcoala nr. 1, Bucureşti
ALTERNATIVE MAI SĂNĂTOASE
Şcolile din Occident le asigură copiilor un prânz cald
Dacă la noi proiectele care încurajează alimentaţia sănătoasă în şcoli abia încep, în alte ţări acestea au deja o tradiţie de sute de ani. Programul „After-school”, spre exemplu, inclus în noua lege a educaţiei aflată încă în dezbaterea parlamentului, ar asigura zilnic câte o masă caldă tuturor elevilor. Autorităţile române se uită lung la bani, spre de osebire de europeni care pun pe primul loc sănătatea copiilor.
- În Anglia, 80% dintre unităţile de învăţă mânt asigură un prânz cald elevilor, prin intermediul unor companii private, în timp ce în Scoţia, 95% dintre şcoli le asigură masa copiilor.
- În Suedia, elevilor li se asigură şi micul dejun, pentru o sumă cuprinsă între 0,55 şi 1,2 euro/ copil.
În plus, spre deosebire de vestul Europei, Ministerul Sănătăţii din România a emis abia în 2007 un ordin prin care firmelor din incinta şcolilor li s-a interzis să vândă alimente nesănătoase.
„Legea este o reglementare im portantă, însă efectele ei sunt moderate în condiţiile în care elevul poate ieşi din incinta şcolii în pauză şi poate cumpăra produse nesănătoase din afara şcolii”, arată un raport realizat de Fundaţia pentru recuperare, integrare şi promovare socială.
Autorităţile române au mai gândit un proiect „ambiţios”, potrivit căruia copiii din clasele I-IV, dar şi cei din grădiniţe ar fi trebuit să primească câte 60 de grame de miere pe săptămână. Programul nu a mai fost însă demarat, cu toate că ar fi trebuit să fie implementat din acest an şcolar.