În urma prezentării de către Ambasada României din Rusia a unei liste cu 20.718 eroi români morți în lagărele sovietice, despre care Evenimentul Istoric a relatat aici, pagina de Facebook a ambasadorului român al Moscova, istoricul Vasile Soare, a început să fie asaltată de mesaje de mulțumire și mărturii impresionate ale unor urmași ale victimelor represiunii bolșevice.
Astfel, Monica Joița, care a fost director adjunct al Institutului Român de Cultură şi Cercetare Umanistică de la Veneţia, și-a împărtășit „Povestea mea din Săptămâna Luminată 2020”:
„Povestea mea este izbitor de asemănătoare cu alte 20.717 de povești.
Până a închis ochii (în decembrie 2011), Mama l-a așteptat, la propriu, pe tatăl său să se întoarcă din stepele Donului. Fusese dat dispărut la 24 noiembrie 1942 în zona de operațiuni de la Cotul Donului. Bunicul meu i-a fost nu numai Mamei cel mai bun sfătuitor în clipe de mare cumpănă, dar eu și sora mea am fost crescute în cultul loialității, al disciplinei, al comunicării spirituale, ca un omagiu dureros și tenace. La acesta și-a adus contribuția Tata (nici el nu mai este), istoric.
După 1989, Tata a obținut de la Arhivele Militare din Pitești o copie a dosarului Bunicului, care fusese militar de meserie: "A comandat grupa de mitraliere, asigurând siguranța la Punctul de Control al Diviziei Eșalonul I. A ținut inamicul 2 zile departe de P.C. Fiind atacat de forțe superioare, împărtășește el și unitatea sa, soarta celorlalte unități ale Diviziei. A fost un bun element, adevărat camarad, sănătos și rezistent. Era om de nădejde și de acțiune. În urma luptelor avute e dat dispărut la 24 noiembrie 1942".
Citește alte mărturii tulburătoare pe site-ul Evenimentul Istoric.