09:00 Scandalul de plagiat în care este implicat premierul Victor Ponta a explodat în presa română şi internaţională 13:00 Ministrul Culturii Mircea Diaconu a fost declarat incompatibil. E al patrulea ministru care pleacă acasă 15:00 Nominalizarea Ecaterinei Andronescu la Educaţie nu este lipsită de emoţii. "Abramburica" ar putea fi declarată şi ea incompatibilă
Cinci motive pentru care Ponta este suspect de plagiat Evenimentul Zilei a citit doctoratul lui Ponta, l-a comparat cu operele din care s-a inspirat şi punctează modul în care pare că au fost încălcate regulile internaţionale de citare.
Două sunt documentele prin prisma cărora Evenimentul Zilei a analizat lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta: Ghidul Harvard de utilizare a surselor şi motivele pentru care o comisie din Germania a considerat că fostul ministru al Apărării Karl-Theodor zu Guttenberg a plagiat.
1 Victor Ponta nu a pus în ghilimele pasajele copiate din alţi autori, fiind vorba, potrivit revistei "Nature", de 130 de pagini. Situaţia aceasta este evidentă. A remarcat-o până şi jurnalistul Cristian Tudor Popescu. Iată ce recomandă ghidul Harvard: "Chiar dacă scrieţi ideile dumneavoastră cu propriile cuvinte şi le plasaţi în jurul textului preluat din altă sursă, trebuie să creditaţi autorul materialului sursă, fie punând textul preluat între ghilimele şi furnizând o referinţă clară, fie parafrazând materialul sursă şi furnizând o referinţă clară." 2 Sursa a fost menÂţioÂnată în bibliograÂfie, dar nu a fost eviÂdenţiată într-o notă de subsol. Este una din puţinele greşeli pe care însuşi Ponta le recunoaşte, dar spune că regula aceasta nu exista în 2003, când şi-a finalizat el doctoratul. "Înţeleg că singurul reproş care mi se poate aduce este faptul că nu am pus în subsolul paginii autorul, ci l-am pus la sfârşit, ca bibliografie. Dacă aceasta este o eroare şi o greşeală sunt gata să mi-o asum şi să plătesc pentru ea", a spus Ponta, într-o conferinţă de presă. 3 Unul dintre motivele pentru care ministrul Guttenberg a fost acuzat de plagiat a fost acela că sursa nu a fost menţionată în bibliografie, fiind trecută eventual ca notă de subsol în altă pagină, departe de locul presupusului plagiat. Potrivit documentelor aflate în posesia Evenimentului Zilei, actualul premier a fost inspirat şi de o carte apărută în 1996 la Editura Tempus, scrisă de V.Creţu şi intitulată "Drept Penal Internaţional". Acest nume nu apare însă în bibliografia selectivă de la finalul operei actualului lider al social-democraţilor.
4 La fel ca şi în cazul fostului ministru zu Guttenberg, în doctoratul lui Ponta sunt pasaje uşor modificate. Textul este reformulat, iar "tânărul autor", după cum îi spune Năstase, nu simte nevoia să indice sursa. Comisia care a cercetat cazul Guttenberg a apreciat că astfel de modificări au avut rolul de a ascunde provenienţa textelor piratate. 5 Tot în cazul zu Guttenberg, au fost considerate ca fiind plagiate şi traducerile din alte opere, dacă nu sunt folosite ghilimelele, iar autorii nu sunt citaţi corespunzător. În bibliografia selectivă din doctoratul lui Ponta apar mai mulţi autori străini, dar numele lor nu se regăsesc în textul lucrării şi nu este clar cum au fost utilizate.
"Dacă aceasta este o eroare şi o greşeală sunt gata să mi-o asum şi să plătesc (...) dar în niciun caz atâta timp cât sunt aici toţi autorii, trecuţi la bibliografie. " Oamenii PSD cercetează plagiatele
Una din primele măsuri luate de ministrul interimar al Educaţiei, Lucian Pop, a fost să schimbe componenţa consiliului de etică ştinţifică, consiliu care verifică acuzaţiile de plagiat. Printre cei numiţi de Pop se află un fost parlamentar social-democrat, Petru Andea, precum şi un fost consilier prezidenţial, Paul Dobrescu, care a lucrat pentru Ion Iliescu. Dobrescu a fost redactor la oficiosul ideologic al PCR, "Era Socialistă". Întrucât revista "Nature" i-a cerut în urmă cu circa o săptămână lui Ponta să răspundă la acuzaţiile de plagiat (iar acesta nu a răspuns), este posibil ca premierul să fi anticipat că va ajunge în faţa consiliului de etică ştiinţifică în momentul în care Pop a decis să pună acolo apropiaţi ai PSD. "Nature", etalon ştiinţific
Subestimată de premierul Victor Ponta, care a numit-o în discursul său "Natura", publicaţia britanică "Nature" a fost înfiinţată în anul 1869 şi este una dintre cele mai prestigioase reviste ştiinţifice din lume. În anul 2006, a fost cotată drept cea mai citată publicaţie ştiinţifică, iar în anul 2007, s-a clasat pe locul al doilea în topul celor mai citate 10 publicaţii de ştiinţă. "Nature" se numără printre puţinele reviste care publică articole cu cercetări originale, care acoperă arii ştiinţifice largi: medicină, genetică, biologie, dar şi articole despre actualitate, economie şi mediul de afaceri, finanţare în domeniul cercetării şi chestiuni despre etica cercetării ştiinţifice.
Articolul care a aruncat "bomba" plagiatului
În articolul apărut în "Nature", premierul e acuzat că ar fi plagiat jumătate din lucrarea de doctorat. Jurnaliştii menţionează şi precedentul fostului ministru Ioan Mang, dar şi nivelul slab al Educaţiei care încurajează plagitaul. EVZ redă câteva pasaje:
"(...)Noul guvern din România, care încă nu şi-a revenit dintr-un scandal care a condus la demisia de luna trecută a ministrului Educaţiei, este lovit chiar la vârf de noi acuzaţii de plagiat. Prim-ministrul Victor Ponta a fost acuzat că a copiat secţiuni mari din teza sa de doctorat din 2003 din publicaţii anterioare. Revista Nature a strâns documentele elaborate de o sursă anonimă care indică faptul că mai mult de jumătate din lucrarea de doctorat a lui Victor Ponta este un text copiat. Mai mult decât atât, teza a fost republicată, cu modificări minore în 2004 şi, de asemenea, stă la baza unei cărţi din 2010 privind răspunderea în dreptul internaţional. Părţi substanţiale de text par să fie identice sau aproape identice cu materiale din monografii scrise în româneşte de specialişti în drept precum Dumitru Diaconu şi Vasile Creţu. (...) Elita românească post-comunistă, printre care mulţi politicieni - au fost nerăbdători să obţină titluri academice. În opinia unor critici, o serie de universităţi publice şi private din ţară devin treptat fabrici de diplome, care reprezintă un teren fertil pentru favorizarea plagiatului universitar".
Ponta a fost excepţional în teză Lucrarea premierului trebuia să fie în proporţie de 60% contribuţie proprie şi 40% inspirată din alte surse ştiinţifice
Actualul prim-ministru al României şi-a început cariera universitară, în 1996, ca asistent- universitar în cadrul Departamentului de Drept Penal din Universitatea Româno-Americană. În octombrie 2002, Victor Ponta avea gradul de lector-universitar, iar în 2010 a promovat conferenţiar-universitar. Titlurile sale universitare au fost completate cu doctoratul dat la Universitatea Bucureşti, în iulie 2003, pentru lucrarea "Curtea Penală Internaţională". Oficialii de la Universitatea Bucureşti ne-au comunicat că în acest caz calificativul primit pentru această lucrare a fost "foarte bine". Pe baza susţinerii publice a tezei de doctorat, comisia poate da trei calificative: "foarte bine", "bine", "satisfăcător" sau "nesatisfăcător". Toţi cinci membri din comisia de doctorat au arătat că lucrarea merită calificativul maxim. Lucrarea de doctorat a candidatului trebuie să fie în proporţie de 60% contribuţie proprie şi 40% inspirată din alte surse ştiinţifice. Cei cinci membri care au făcut parte din această comisie sunt profesorii: Mihai-Viorel Ciobanu, Raluca Beşteliu, Constantin Mitrache, Gabriel Oprea şi Adrian Năstase (în calitate de coordonator-ştiinţific). Aceeaşi comisie a mai decis ca, pe baza întregii activităţi depuse de Victor Ponta, pe parcursul redactării lucrării de doctorat să primească distincţia maximă: summa cum laude. Pentru tezele de doctorat care dovedesc calităţi deosebite de creativitate şi aduc contribuţii importante la dezvoltarea cunoaşterii în context internaţional se pot da una dintre următoarele distincţii: summa cum laude (excepţional), magna cum laude (foarte bine) şi cum laude (bine). Dezbaterea tezei de doctorat e obligatorie şi se face în şedinţă publică. Membrii comisiei şi cei din public pot pune întrebări doctorandului. De altfel, această dezbatere trebuie să constituie punctul central al susţinerii publice a tezei de doctorat, având drept scop evidenţierea cunoştinţelor doctorandului şi a elementelor de originalitate conţinute în teză. După ce toată acestă procedură este parcursă, dosarul ajunge la o comisie din Ministerul Educaţiei, iar ministrul este cel care îi dă ultimul aviz. Membrii comisiei erau Mihai-Viorel Ciobanu, Raluca Beşteliu, Constantin Mitrache, Gabriel Oprea şi Adrian Năstase Citiţi şi:
- Masacru în Guvernul Ponta: A picat şi Diaconu!
- Abramburica, partea a treia
CUM A EVOLUAT SCANDALUL PLAGIATULUI:
- Cine este Marius Andruh, cel care a descoperit plagiatul lui Victor Ponta
- Năstase: În drept există "formulări seci, descriptive care nu pot fi schimbate"
- Ion Cristoiu: Victor Ponta n-avea timp nici să plagieze!
- SCANDALUL PLAGIATULUI LUI PONTA a ajuns până în Nigeria!
- Plagiatul, o istorie a ruşinii. Când oamenii mari sunt acuzaţi că fură ideile altora
- Ponta vrea să-i ia lui Băsescu şi fotoliul de "dictator"?
- Autorul articolului din Nature, despre Ponta: "Nu am nici un dubiu privind plagiatul"
- SCANDALUL PLAGIATULUI. Ministrul Educaţiei: Voi cere şi eu tezele de doctorat ale lui Ungureanu şi Boc, că e la modă