Marş cu panseluţe şi dulceaţă, spre casa lui Ion Iliescu

Marş cu panseluţe şi dulceaţă, spre casa lui Ion Iliescu

Peste 100 de manifestanţi au mărşăluit ieri prin Capitală, comemorând 20 de ani de la Mineriadă. În semn de protest, au ars un steag comunist şi „au strigat” la poarta lui Ion Iliescu.

La 20 de ani de la cea mai sângeroasă Mineriadă, cea din 13-15 iunie 1990, peste 100 de membri ai asociaţiilor „Noii Golani” şi „21 Decembrie 1989” au marcat momentul cu un marş care s-a încheiat în faţa casei fostului preşe din te al României, Ion Iliescu, considerat de protestatari drept „principalul vinovat”. Marşul de ieri s-a sfârşit fără incidente.

„Iliescu, judecat...”

Un borcan cu dulceaţă şi panseluţe - simbol al celor „plantate” de mineri, acum 20 de ani - au fost „cadourile” pentru Iliescu. Protestatarii au pornit marşul, în jurul prânzului, din faţa Hotelului Intercontinental, zonă declarată, cu două decenii în urmă, „liberă de neocomunism”.

Ajunşi la sediul TVR, manifestanţii au ascultat discursul de mulţumire rostit de Iliescu la Romexpo în faţa minerilor, au ars un steag roşu, comunist, şi „s-au înarmat” cu cravate de pionier. Doar o mică parte dintre cei prezenţi au plecat către casa fostului şef al statului, deoarece traseul aprobat iniţial de primarul general Sorin Oprescu, ce cuprindea inclusiv „o vizită în cartierul Primăverii”, a fost modificat ulterior.

Grupul autointitulat „de pionieri”, desemnat să-i ducă lui Iliescu „cadourile” - borcanul cu dulceaţă, panseluţele şi un dosar cu documente privind „adevărul despre mineriadă” - a strigat, în faţa locuinţei fostului preşedinte, sloganuri precum „Iliescu, judecat pentru sângele vărsat”. „Vizita” s-a încheiat în doar câteva minute, sub privirile unor jandarmi plictisiţi.

Citiţi şi:

România anului ’90, un caz de tranziţie ratată

Asasinarea speranţei: Reflecţii despre mineriade Mineriadele anului 1990, democraţia sub bâte

Remember 1990: un argument Cronologia violenţelor

Mecanismele de manipulare practicate de putere

Reţeta violenţei: ura, frica, minciuna

Piaţa Universităţii - Zona zero a solidarităţii

Horia-Roman Patapievici: Revendicarea esenţială a Pieţei era o ordine bazată pe libertate

Figurile Mineriadei aflate pe baricada guvernamentală

Victime fără vină: Elevi, cofetari, matematicieni

Dezbatere publică: “Mineriadele între violenţa stradală şi rezistenţa civică”

Omul din subterană: un memento cinematografic Dezbatere EVZ: „De ce ați ales exilul după Mineriadă

Ne puteți urmări și pe Google News