Procurorul şef al DNA, Marius Voineag, susţine că hotărârea Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripţia clarifică modul în care procurorii se vor raporta la deciziile Curţii Constituţionale şi Instanţei supreme în soluţionarea dosarelor anticorupţie.
Curtea de Constituțională a României a decis prin două decizii, din 2018 și 2022, că termenul de prescripție în procedura penală este cel general, și nu cel special așa cum și-au dorit procurorii de la DNA.
Mai apoi, Înalta Curte de Casație și Justiție a emis o decizie general obligatorie, care confirma cele două decizii ale CCR, tocmai pentru a unifica practica judiciară la nivelul instanțelor românești, în această materie.
Între timp, luni, CJUE a decis că judecătorii români care nu respectă cele trei decizii ale CCR și ICCJ nu pot fi sancționați disciplinar.
Asta înseamnă că la nivelul justiției din România, de luni înainte, vor putea exista sentințe diferite, unele care vor constatat prescripția, și altele care nu vor face asta.
Ce spune DNA
În cursul zilei de marți, procurorul șef al DNA, Marius Voineag, a salutat decizia CJUE, care a validat deciziile DNA, din ultimii ani.
Marius Voineag vorbește în comunicatul de presă despre termenul privind prescripția răspunderii penale, dar nu se referă clar la care dintre ele se va raporta instituția în viitor, la cel special sau la cel general.
”Conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie salută decizia clarificatoare a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene şi apreciază că susţinerile procurorilor din cadrul DNA au fost validate prin hotărârea pronunţată în cauza C-107/23. Hotărârea de luni, 24 iulie 2023, a CJUE vine să confirme modul în care legislaţia naţională, deciziile Curţii Constituţionale a României şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, dar şi legislaţia şi principiile directoare ale Uniunii Europene au fost interpretate de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
Această hotărâre clarifică modul în care procurorii din cadrul DNA se vor raporta la Deciziile nr. 297/2018 şi nr. 358/2022 ale Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 67/2022 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în soluţionarea cauzelor aflate în instrumentarea direcţiei şi au legitimat consecvenţa instituţională în interpretarea legislaţiei naţionale şi europene, stabilind în mod edificator, modul de aplicare a dispoziţiilor privind prescripţia răspunderii penale în cazul infracţiunilor de corupţie şi a celor asimilate infracţiunilor de corupţie, respectiv fraude care lezează interesele financiare ale Uniunii Europene”, spune Voineag într-un comunicat de presă.