EXCLUSIV EVZ. Marius Ghenea, 42 ani, a fost desemnat pe locul al şaselea în topul celor mai puternice branduri personale în afaceri, realizat de Unlock Market Research şi lansat ieri, în cadrul Zilelor Biz.
Numele său se leagă de construirea unor afaceri pe care le-a vândut pe bani buni, cum ar fi Flanco şi Flamingo. În prezent, el deţine afaceri ca PCfun.ro, PCGarage.ro, Electrofun.ro, ShopIT.ro, ToyFun.ro, Online Fashion Group, Orbital Solutions şi GasOil Service. Marius Ghenea spune ce îl nemulţumeşte la propria sa imagine, de ce nu a intrat în politică şi dă sfaturi curajoşilor care vor să-şi înceapă o afacere pe timp de criză, într-un interviu pentru EVZ.
EVZ: V-aţi construit brandul personal cu bună-ştiinţă sau a fost o consecinţă a activităţii din decursul timpului? Marius Ghenea: Nu am lucrat niciodată în mod structurat la dezvoltarea unui brand personal, n-am apelat la servicii de consultanţă profesională în acest domeniu, deşi am văzut că din ce în ce mai mulţi oameni de afaceri o fac şi nu cred că e neapărat un lucru rău. E bine să-ţi structurezi o imagine şi o prezenţă publică care să se reflecte poate în legătură cu afacerile pe care le dezvolţi şi le conduci, poate în legătură cu comunitatea de afaceri în ansamblu.
Cred că la mine a fost mai curând o consecinţă a diverselor acţiuni pe care le-am făcut în ultimii ani atât în ceea ce priveşte anumite rezultate de business care au fost considerate de suces de mediul de afaceri din România, cât şi în ceea ce priveşte faptul că am încercat şi să intru în contact cu mulţi membri ai comunităţii de afaceri, mai ales cu generaţia tânără.
Cum caracterizaţi brandul Marius Ghenea? E un brand care îşi păstrează, sper eu, nota de tinereţe, deşi, trecând uşor de 40 de ani, nu mai sunt chiar atât de tânăr încât să vorbesc despre mine ca despre un tânăr om de afaceri. În acelaşi timp, este un brand care e asociat cu noţiunea de antreprenoriat, de start-up, de afaceri care au nevoie de un anumit tip de strategie, de consultanţă, de finanţare, mai ales în perioada lor de start-up. Este ceea ce fac cu precădere în ultimii ani: investiţii de tip business-angel, adică exact aceste investiţii la start-up-ul sau aproape de start-up-ul unor companii.
Brandul este legat probabil într-o măsură semnificativă de zona de IT şi online, deşi de mai mulţi ani investesc într-un portofoliu mai diversificat de companii, inclusiv în business-uri tradiţionale. Dar, probabil că rămâne această etichetă.
Aţi dori să schimbaţi anumite caracteristici ale acestui brand? Şi da şi nu. Un brand personal este în continuă dinamică, în continuă modificare, în continuă rafinare. Sunt anumite lucruri cu care, dacă ar fi să analizez percepţia lor în momentul de faţă, nu mă identific pe deplin şi aş vrea să le îmbunătăţesc. Unul dintre ele este legat de apariţia publică, mai ales cea televizată, care dă impresia unui om de afaceri dur şi exigent, ceea ce nu cred că mă caracterizează în mod deosebit. Şi nu neapărat ar trebui să fie un lucru rău.
Dar unii dintre tinerii antreprenori cu care vorbesc sunt foarte surprinşi, pentru că, atunci când discutăm într-un mediu informal sau la o întâlnire de lucru, întâlnesc o persoană care cred, sper că este o persoană mult mai înţelegătoare şi mai răbdătoare, mai atentă decât pare în emisiunea televizată, unde există constrângerile de formate, limitările de timp.
Care sunt modelele de afaceri de care ar trebui să se ferească tinerii antreprenori şi modelele bune pe care ar trebui să le urmeze? E destul de dificil să dai exemple de modele false şi modele reale. În realitate, fiecare dintre noi propunem modele. Eu spun că modelul pe care îl propun este un model real. Pe de altă parte, aceasta este percepţia mea. În măsura în care ceilalţi oameni reacţionează pozitiv la un asemenea mesaj şi spun da, ne place, ni se pare un model corect, etic, pe care vrem să-l urmăm, este excelent. În măsura în care acest lucru nu se întâmplă, trebuie să mă întreb în primul rând ce greşesc eu şi în al doilea rând de ce anume sunt mai dorite alte modele pe care eu le-aş putea considera modele false.
Cred că modele false în ansamblu sunt toate acele modele în care partea tabloidă, de monden, de cancan, este prevalentă în construcţia imaginii unui om de afaceri. Trebuie să fie un anumit echilibru. Sunt oameni de afaceri care nu sunt deloc prezenţi în zona mondenă, sunt oameni de afaceri care sunt relativ prezenţi în zona mondenă şi nu am absolut nicio problemă cu asta, dar în măsura în care există o prevalenţă clară a zonei tabloide, a zonei de scandal, a zonei mondene, sau la fel de neplăcut o prevalenţă uriaşă a ingerinţelor politice, sau afaceri care pot fi considerate drept dubioase cu statul, atunci e greu să vorbim despre un model real, şi atunci cred că suntem în zona aceea a falselor modele.
Îi sfătuiţi pe tinerii antreprenori să apeleze la firme specializate de PR şi branding, sau să-şi construiască singuri o imagine? Aş sfătui pe oricine să apeleze la consultanţi specializaţi, pentru că eu cred că, în momentul de faţă, există o profesionalizare destul de bună în mediul de afaceri românesc în această zonă de PR şi de branding, deci există o selecţie foarte bună de firme şi de consultanţi la care se poate apela.
Pe de altă parte, cred că un avantaj semnificativ al apelului făcut la resurse externalizate. Această idee de outsourcing, pentru servicii care nu ţin de specializarea business-ului, sunt cea mai bună metodă.
Ce să facă atunci când nu au suficienţi bani la început şi pentru aceste servicii? Dacă nu au bani, va fi cu atât mai rău dacă utilizează resurse interne cu care ar trebui să facă altceva pentru PR şi branding. De obicei, acest lucru nu se face şi suferă prezenţa publică a companiei, ceea ce iarăşi nu e bine.
Atunci, dacă vrei să faci treaba serios, ai două variante: să faci internalizat sau să o faci externalizat. În general, într-o analiză corectă şi pe o negociere bună cu un furnizor de servicii externalizate, este mai ieftin să lucrezi cu soluţii externalizate decât cu soluţii internalizate.
În plus, o soluţie externalizată, în condiţiile unei alegeri făcute corect sau unui contract făcut solid, îţi poate da o garanţie mai solidă a atingerii unor rezultate sau a unor obiective. Poţi să stabileşti un nivel de servicii minime cu furnizorul de acest gen, ceea ce nu poţi să faci prea bine în interiorul companiei.
Nu în ultimul rând, mai ales la început de drum, îi ajută pe antreprenori să variabilizeze costurile, pentru că un cost înăuntrul unei companii este de cele mai multe ori fix. Un cost în afara companiei este de cele mai multe ori variabil, pentru că poate fi ajustat în funcţie de rezultate, în funcţie poate şi de contextul economic. Dacă lucrurile merg atât de rău sau atât de bine încât trebuie schimbat complet bugetul, fie către zero, fie către sume mai mari, atunci o soluţie externalizată este mai flexibilă.
Ce sfaturi le-aţi da tinerilor care vor să-şi înceapă o afacere. Ce să facă pentru ca să le meargă bine pe timp de criză? Ca să le meargă bine pe timp de criză, este vital modul cum încep nu afacerea propriu-zisă, ci planificarea afacerii. Sunt mulţi antreprenori tineri sau mai puţin tineri care încep afacerea înainte de a începe planificarea afacerii. Acesta este primul sfat şi cel esenţial.
Orice afacere, indiferent cât de simplă ar părea, indiferent cât de bună ar părea ideea, indiferent câţi bani ar avea antreprenorul, nu poate fi începută decât după o planificare foarte atentă. Planificarea înseamnă un studiu atent al pieţei, o înţelegere a nevoilor consumatorilor. Trebuie să răspunzi la următoarele întrebări: Produsul, serviciul pe care îl propun va răspunde nevoilor consumatorilor? Este mai ieftin, e mai bun, e mai eficient decât alte produse sau servicii existente deja pe piaţă? E necesară o analiză de competitivitate a produsului şi serviciului.
Bineînţeles, e preferabil să se găsească acele soluţii sau acele produse şi servicii care adresează o nevoie sau problemă a consumatorilor care încă nu este foarte bine adresată, deşi există loc pe piaţă, sau, de ce nu, o nevoie a consumatorilor care este mai acută în perioadă de criză.
Atunci poate începi cu ceva care nu a fost oferit până acum tocmai pentru că n-a existat o asemenea perioadă de criză. Din acest punct de vedere, există oportunităţi şi în perioadă de criză dacă găseşti acele nişe, segmente opoprtune de adresare, dar nu în lipsa unei planificări foarte atente.
Care sunt aceste nişte în perioadă de criză? Iată, outsourcing-ul. În perioadă de criză, sunt foarte multe companii care încearcă să externalizeze foarte multe servicii, pentru că îşi dau seama că înăuntrul companiei costurile acestor servicii sunt foarte mari. Şi atunci, în funcţie de pregătirea şi de experienţa fiecărui antreprenor, ar trebui să se ducă în zona respectivă, pentru că ar putea găsi soluţii de externalizare la care să încaseze venituri foarte bune tocmai în perioadă de criză.
Sau un alt tip de consultanţă poate pe fonduri europene, unde cererile sunt din ce în ce mai mari din partea companiilor şi unde nu se mai lucrează decât cu soluţii externalizate.
Sau alte tipuri de asemenea servicii în zona profesională sau specializată, care oferă nişte oportunităţi.
Evident, mergând mai departe, o perioadă de criză se asociază destul de puternic cu nevoia de a restructura datorii, creanţe. Dacă poţi să oferi servicii de calitate în zona de recuperări creanţe poate să fie o activitate foarte bună.
Ai mai multe posibilităţi de a te insera cu un business nou decât într-un segment de afaceri în scădere. Pe un segment de afaceri în scădere e greu să te inserezi în acest moment cu un start-up. Trebuie căutate idei asociate cu oportunităţi în criză.
Aţi spus că aţi fost tentat să intraţi în politică, însă aţi renunţat. Care a fost motivul? Cred că o problemă foarte importantă a mediului politic din ultimii 20 de ani este că el nu permite construcţia unor proiecte politice noi, de calitate, eficiente. În realitate, problema politicului românesc este accesul către zona în care să poţi să influenţezi cu adevărat mediul politic din interiorul său.
Ca să fii o persoană care să aibă posibilitatea să facă această schimbare în bine, nu poţi să o faci decât prin interiorul unuia dintre partidele mari. Şi aici este problema: un sistem care este foarte rigid, compromisul fiind o noţiune de bază al oricărui demers politic, ca să ajungi departe din acest punct de vedere, trebuie să faci nişte compromisuri mult prea mari şi ajungi la punctul de finiş poate în momentul în care poate nici nu mai eşti capabil să livrezi un asemenea proiect politic valoros. Acesta este motivul principal care mă împiedică să intru în politică.
"REGELE GUNOAIELOR", ÎN TOP
Silviu Prigoană, cea mai puternică marcă
1. Silviu Prigoană este cel mai notoriu brand personal în mediul de afaceri românesc, potrivit unui studiu realizat de Unlock Market Research, lansat ieri, în cadrul "Zilelor Biz". Studiul a fost elaborat în urma discuţiei telefonice cu 200 de persoane active, cu vârste cuprinse între 25 şi 40 de ani, cu studii superioare şi venituri mari.
Studiul ţine cont de factori precum performanţa în afaceri, notorietatea şi farmecul personal.
Prigoană este recunoscut ca un antreprenor constant, dinamic şi eficient şi se află pe primul loc datorită notorietăţii sale şi autopromovării, a explicat Adina Vlad, managing parter Unlock Market Research. Silviu Prigoană, prezent la eveniment, a declarat că marca sa personală a fost construită împreună cu soţia şi fiul său. El spune că publicul a preferat să-l numească "Regele gunoaielor", deşi ar fi fost mai corect să i se spună "Regele curăţeniei", în condiţiile în care firma sa, Rosal, nu face gunoi, ci curăţenie.
2. Dan Voiculescu a fost propulsat de autopromovare, dar şi de performanţa şi vizibilitatea afacerii de media. 3. Irina Schrotter este un brand vizibil prin natura businessului şi foarte respectat pentru bun-simţ şi disciplină.
4. Viorel Cataramă este perceput ca un mamut al afacerilor în România, cu un gen de charismă şi notorietate care îl propulsează în top zece.
5. Dan Şucu se află în spatele unui brand românesc de succes, care a reuşit să-şi menţină calitatea constantă în timp şi să rămână activ chiar şi pe timp de criză.
6. Marius Ghenea este unul dintre cei mai promovaţi şi re cunoscuţi exponenţi ai ge neraţiei de tineri antreprenori. Are un scor de recunoaştere mare.
7. Ion Ţiriac nu mai este recunoscut ca foarte activ, dinamic în ultima vreme.
8. Adrian Porumboiu este recunoscut pentru spirit de antreprenor şi curaj în agricultură.
9. Fraţii Ionuţ şi Robert Negoiţă sunt puternici în sfera imobiliarelor şi au fost constant promovaţi.
10. Elan Schwartzenberg este perceput drept un om de afaceri dinamic, curajos şi întreprinzător, fără să-i fie cunoscute afacerile.