În ultimii ani, numeroase studii au evidențiat problemele de sănătate cauzate de alimentele pe care oamenii secolului XXI sunt nevoiți să le consume, din ce în ce mai mult fiind pus accentul pe legumele și fructele ecologice. Dar, în timp ce unii oameni cheltuiesc sume importante de bani pentru a-și procura alimente bio, supermarketurile de unde marea masă a consumatorilor se aprovizionează par să nu acorde o prea atenție modului în care sunt cultivate legumele și fructele, ci aspectului lor.
Spre exemplu, în Marea Britanie doar, între 20 și 40 de procente din cantitățile de legume și fructe cultivate de fermierii locali sunt refuzate pe criterii estetice și nu ajung pe rafturile magazinelor, chiar dacă sunt cultivate folosindu-se metode naturale.
"Nu putem vinde recolta din cauză că varza noastra de Bruxelles are diverse pete pe frunze și, deși este bună pentru consum, supermarketurile o refuză pe criterii de aspect. E frustrant și supărător, mai ales după ce depui atâta efort și pierzi nopți întregi muncind. E adevărat că observăm o schimbare de atitudine a consumatorilor cu privire la fructele și legumele pătate, dar la fel de adevărat e și faptul că retailerii au jucat un rol important în modelarea acestei atitudini, punând mai mult accentul pe aspect decât pe valoarea nutrițională a produsului", explică Joe Rolfe (27 de ani), managerul unei ferme organice din Norfolk.
Astfel, fermierii ajung să se confrunte cu o mare problemă: ce fac cu recolta refuzată de magazine strict pe criterii estetice? Soluțiile tradiționale sunt fie utilizarea lor drept îngrășământ, fie drept hrană pentru animale. "Dar e o hrană cam prea scumpă pentru vaci. Drept urmare, am început să apelăm la ajutorul unor asociații de voluntari, care culeg recolta refuzată de magazine și ne ajută să o distribuim organizațiilor caritabile, refugiaților, cluburilor pentru persoane vârstnice", explică Rolfe.