SERIAL EVZ. Astăzi, în ultimul episod al "Poveştii celei mai cunoscute soacre din România", citiţi despre ultimii trei copii ai familiei de aromâni originare din Grecia: Valentin, Chiraţa şi Margareta.
Valentin (n. 1933), al şaptelea dintre copiii învăţătorului Gheorghe Barba, a absolvit Facultatea Electrotehnică, a lucrat cercetător şi a emigrat în SUA în 1981 împreună cu soţia şi cei doi fii ai săi: Alexandru şi Gheorghe.
Potrivit CV-ului postat pe pagina web a Mefin Sinaia (societate unde a fost membru al Consiliului de Administraţie în ultimii trei ani), Valentin Barba a lucrat aproape toată viaţa în cercetare, în România sau în SUA, şi este deţinătorul a peste 30 de brevete de inventator.
În România, a fost angajat la Institutul Naţional pentru Mecanizare şi Electrizare în Agricultură (INMEA), iar în SUA - la Smith Industries. La INMEA, se concepeau toate utilajele agricole care brăzdau câmpurile României. Obiectivul institutului: minimizarea pierderilor tehnologice ale tuturor operaţiunilor mecanizate din agricultură.
Barba a fost şef al laboratorului de încercări tractoare. Astăzi, de el îşi mai amintesc doar câţiva ingineri aflaţi în pragul pensionării. În anii 1970, când cel mai mic dintre fraţii Margaretei Costea le era coleg, ei erau stagiari. Ultimii mohicani ai acelor vremuri s-au trezit cu Barba prin institut acum un an: bătea coridoarele în căutarea unei foste colege.
"Domnul Barba este înalt şi destul de solid pentru vârsta dumnealui. Se ţine foarte bine. (…) Ca să fii şef de laborator pe atunci, trebuia să te placă băieţii cu ochi albaştri… Ceauşescu făcea vizite aproape săptămânal la institut. Îl interesa foarte mult agricultura", spune unul dintre cercetători.
Într-o convorbire telefonică cu EVZ, pe care nu a ştiut cum s-o scurteze mai repede, Valentin Barba îşi lăuda vitalitatea: "N-am avut toată viaţa nevoie de o aspirină. Dar, dacă aş sta fără să muncesc, sunt sigur că aş muri. (...) Mă mai găsiţi pe lumea asta cinci, cel mult zece ani".
Valentin trăieşte singur de ani buni. Soţia sa, Lucia, a murit pe când se afla în SUA, în urma unei banale operaţii la genunchi care i-a provocat o tromboză. Femeia ajunsese pe masa chirurgicală după un accident de schi.
Chilipirul lui Gheorghe
Băiatul cel mare al lui Valentin Barba, Alexandru, are trei copii şi patronează o firmă de IT în SUA, unde a absolvit studiile universitare.
Fiul cel mic al lui Valentin, Gheorghe Barba, a condus, începând din mai 2003, uzina Mefin Sinaia - specializată în producţia de pompe de injecţie. În 2007, l-a numit pe tatăl său în Consiliul de Administraţie al întreprinderii.
Potrivit dezvăluirilor făcute de EVZ, în 2003, în timpul guvernării PSD, Gheorghe Barba şi John Rakolta jr., consulul onorific al României la Detroit, au cumpărat de la statul român 80% din acţiunile Mefin Sinaia pentru doar 1,3 milioane de dolari. La acea dată, doar valoarea contabilă a activelor acestei întreprinderi se ridica la 8 milioane de dolari.
Potrivit directorului din perioada când uzina era de stat, fabrica fusese parţial retehnologizată înainte de privatizare: aproximativ 8 milioane de euro fuseseră investiţi în maşini şi utilaje cumpărate din Germania.
Barba şi Rakolta au achiziţionat Mefin prin intermediul unei societăţi cu acţionariat anonim, înregistrate în Cipru. Uzina deţine un inestimabil capital imobiliar, întinzându-se pe 14 hectare în zona centrală a oraşului Sinaia.
Război cu angajaţii
Sub conducerea lui Gheorghe Barba, uzina a fost în repetate rânduri sancţionată de Inspectoratul Teritorial al Muncii pentru nerespectarea drepturilor angajaţilor, nepotul Margaretei Costea având zeci de procese cu salariaţii.
Gheorghe Barba este trezorier al biroului din Bucureşti al Institutului Aspen, condus de Mircea Geoană, şi s-a implicat direct în campania electorală a candidatului PSD pentru alegerile prezidenţiale din 2009.
"N-am avut toată viaţa nevoie de o aspirină. Dar, dacă aş sta fără să muncesc, sunt sigur că aş muri. (...) Mă mai găsiţi pe lumea asta cinci, cel mult zece ani.", VALENTIN BARBA, cel mai mic dintre fraţii Margaretei Costea
NUME UNICAT ÎN ROMÂNIA
Medici, în afaceri cu maşini de lux Chiraţa Meghea (n. 1935), a opta dintre copiii Barba, a absolvit Dreptul şi este preşedinta Uniunii Femeilor Aromâne de Pretutindeni. Este naşa de cununie a soţilor Mihaela şi Mircea Geoană.
A intenţionat să pună bazele unei camere de comerţ româno-aromâne şi doreşte să înfiinţeze o organizaţie europeană numită "Uniunea Etniilor fără Stat Mamă" în care să se regăsească şi "etnia" aromână. Fratele său cel mare, Vasile Barba, a susţinut teoria potrivit căreia aromânii sunt o etnie aparte de cea română şi vorbesc o limbă diferită - variantă care contrazice poziţia Academiei Române.
Faimă în ortopedie
Chiraţa este alintată în familie "Cireşica". Datorită frumuseţii sale fizice, i se spunea şi "Regina". Soţul Chiraţei, Ion Meghea, a fost unul dintre cei mai renumiţi medici ortopezi din România, conducând timp de 50 de ani Spitalul de Ortopedie şi Traumatologie din Azuga. Au doi fii, Dominic Pan şi Mihai. Numele Meghea e unic în ţară.
Dominic a absolvit Medicina, specializarea ortopedie, iar Mihai a terminat Facultatea de Stomatologie. Astăzi, niciunul dintre ei nu mai profesează. Dea lungul timpului, fraţii Meghea au înfiinţat firme de publicitate, traduceri, consultanţă şi intermedieri.
Principalele lor companii sunt "Dom Automobile" şi "Dom Leasing". Prima comercializează maşini de lux: Cadillac, Lexus, Infiniti, Porsche, Mercedes. Cifra de afaceri a "Dom Automobile" a depăşit 9 milioane de euro în 2008. O altă firmă a fraţilor Meghea este "Dom Television", care administrează o televiziune cu circuit închis şi programe pentru ecranele montate în farmacii, malluri, baruri şi restaurante. Tehnici de seducţie
Cireşica povesteşte că Ion Meghea a fost sever cu cei doi băieţi în copilărie. Ea, din contră, le zicea s-o lase mai moale cu cartea, fiindcă, dacă o să înveţe prea bine şi n-o să mai ia din când în când câte-un 2, fetele or să-i creadă tocilari şi nor să se mai îndrăgostească de ei.
Au respectat îndemnurile mamei, s-au lăsat de Medicină, s-au apucat de afaceri, au bani, s-au căsătorit şi le-au făcut cadou părinţilor cinci nepoţi: trei fetiţe şi doi băieţei. Numele Meghea, unic în ţară, nu se va pierde.
9 milioane de euro a fost cifra de afaceri a "Dom Automobile" în anul 2008
REACŢIE
"Îmi apăr familia ca o tigroaică"
În urma apariţiei primelor două episoade ale serialului "Povestea celei mai cunoscute soacre din România", avocata Chiraţa Meghea, fiica mijlocie a lui Gheorghe Barba, a luat legătura cu reporterul EVZ, spunându-i să nu continue publicarea episoadelor următoare: "Nu are nimeni voie să scrie despre morţii şi viii mei, fără acordul meu. Nu sunt de acord ca numele părinţilor mei şi al fratelui meu, Vasile Barba, să apară în ziare. Ei nu mai trăiesc ca să se apere. (...) Scrieţi despre Geoană şi despre Costea, dar nu scrieţi numele Barba şi Meghea! Eu îmi apăr familia ca o tigroaică".
CARIERĂ
Margareta, cel mai mic membru al familiei de aromâni, a făcut sport, a intrat în PCR înainte de a se încadra la ASE şi îşi mănâncă pensia într-o vilă (sau două) din cartierul Primăverii
Margareta Costea (n. 9 iulie 1936) a absolvit Liceul de Chimie şi Facultatea de Industrializare a Lemnului din Braşov, unde l-a cunoscut pe viitorul soţ, Ion Costea. Are doi copii: Ionuţ Costea (50 de ani), preşedintele Eximbank, şi Mihaela Geoană (47 de ani), soţia lui Mircea Geoană, preşedintele Senatului României.
Până să meargă la Braşov, soacra lui Mircea Geoană a făcut sport de performanţă, participând la concursuri de atletism şi obţinând medalii la campionatele naţionale de juniori: la probele de săritură în lungime şi în înălţime. Iolanda Balaş, de vârstă cu Margareta Costea, spune: "Îmi amintesc vag de această persoană. Erau cei mai frumoşi ani, când eu am bătut recordul de 1,41 m la săritura în înălţime". Industria lemnului
După absolvirea facultăţii de la Braşov, în 1958, Margareta Costea a lucrat la Trustul de Industrializarea Lemnului din Bucureşti şi la Uzina Electronica.
În 1961, s-a transferat la Institutul de Cercetări Forestiere din Bucureşti, având funcţia de cercetător principal. După frecventarea cursurilor unei alte instituţii de învăţământ, Facultatea de Ingineri Economişti, a fost încadrată la Direcţia Combinatelor pentru Industrializarea Lemnului din cadrul Ministerului Economiei Forestiere şi Materialelor de Construcţii.
În 1968 s-a transferat la Grupul Şcolar pentru Industrializarea Lemnului din Bucureşti, unde a predat şi fratele său Nicolae, care absolvise aceeaşi facultate. În 1972, s-a transferat, ca lector, la Catedra de economia producţiei din cadrul Academiei de Studii Economice. De aici a ieşit la pensie.
Propusă pentru "Ştefan Gheorghiu"
De la Arhivele Naţionale, EVZ a obţinut dosarul de cadre al soţilor Ion şi Margareta Costea. Documentele sunt publice, dosarul comun al celor doi cuprinzând doar două file, câte una pentru fiecare soţ.
În finalul menţiunilor care o privesc pe Margareta Costea, instructorul de la Secţia de Cadre a Comitetului Central al PCR a notat: "Academia «Ştefan Gheorghiu» propune să fie încadrată în funcţia de lector la Catedra ştiinţa conducerii. Secţia Cadre a CC al PCR consideră că nu este corespunzătoare pentru a fi încadrată în funcţia respectivă". Menţiunile poartă data 1975. Margareta Costea devenise membră de partid în 1972, anul în care s-a transferat de la Grupul Şcolar de Industrializarea Lemnului la Academia de Studii Economice. În caracterizarea făcută soacrei lui Mircea Geoană, instructorul Secţiei Cadre a scris: "S-a integrat repede în activitatea catedrei, folosind metode eficiente în predarea lecţiilor (...). Ca membră de partid îndeplineşte sarcinile ce îi sunt date".
Comandantul gărzilor patriotice
Ion Costea (n. 5 noiembrie 1935) a lucrat, timp de 38 de ani, la fabrica de mobilă "Heliade", întreprindere integrată Gospodăriei de Partid. Aici a ocupat succesiv funcţiile de tehnician, şef serviciu tehnic, inginer-şef adjunct şi director. A fost comandantul gărzilor patriotice din întreprindere.
Fabrica "Heliade" livra mobilier pentru toate unităţile de protocol ale Partidului Comunist Român, a produs toată mobila şi decoraţiunile interioare din Casa Poporului şi vindea mobilă la export. Principalul client extern al fabricii era firma suedeză "Torkelson", care desfăcea pe piaţa scandinavă mobilierul achiziţionat de la întreprinderea PCR. După 1989, când fabrica "Heliade" a fost privatizată, socrul lui Mircea Geoană a devenit directorul repre zentanţei "Torkelson" din România.
COPIII
Geoană: "Multe căzături şi femeia vieţii mele" La întreprinderea "Heliade" a lucrat, timp de patru ani, şi Ionuţ Costea, actualul preşedinte al Eximbank, înainte de a urma cursuri postuniversitare la ASE şi a se recalifica, devenind economist. În perioada în care tatăl lui reprezenta compania "Torkelson" în România, Ionuţ Costea a urmat, în 1992, cursuri de management în Suedia.
Mihaela, fata cea mică a soţilor Costea, a absolvit arhitectura şi este, în prezent, asociată în două firme: într-o firmă, alături de vărul său, arhitectul Octavian Barba, iar în alta (de decoraţiuni interioare), alături de fosta soţie a lui Ilie Năstase, Amalia Năstase. Ilie şi Amalia sunt naşii de botez ai Anei Geoană, fiica preşedintelui Senatului României.
În cartea "Încredere", pe care Mircea Geoană a publicat-o înainte de alegerile din 2009, acesta povesteşte că şi-a întâlnit viitoarea soţie pe pârtie, întâia oară când s-a dat cu schiurile, şi notează: "Bilanţul primei mele excursii la schi: echipament pestriţ, de împrumut, multe căzături şi femeia vieţii mele".
CONTROVERSE
Viaţa în Primăverii Margareta Costea a fost, dea lungul timpului, subiectul mai multor dezvăluiri de presă. Mass-media au descoperit că, în 1996, dând la schimb un teren în comuna Băneşti (de lângă Câmpina), soţii Costea primeau de la Romsilva un teren mult mai valoros, situat în staţiunea Buşteni.
În 2000, Margareta Costea cumpăra, cu doar 350.000 de dolari, o vilă în cartierul Primăverii, pe strada Şcoala Herăstrău. Deşi achiziţionase casa în numele fratelui cel mic, Valentin, imobilul avea să-i revină, în cele din urmă, printr-un act de donaţie.
În 2001, familia Costea mai cumpăra o casă în Primăverii, pe strada Jean Monnet, de la RA-APPS, casă în care locuieşte şi astăzi. Soţii Margareta şi Ion mai aveau o proprietate în vecinătatea cartierului Primăverii: un apartament pe strada Uruguay, pe care, în 1988, l-au donat celor doi copii. Mulţi ani mai târziu, în 2006, aici a fost înregistrat biroul din România al Insitutului Aspen, condus de Mircea Geoană. Deşi familia soţiei sale stăpânea o salbă de imobile în cea mai scumpă zonă rezidenţială a României, în 2008, liderul social- democrat, Mircea Geoană, continua să locuiască, plătind o chirie modică, într-o casă a RAAPPS, deşi nu mai avea o calitate oficială în statul român. Declara că stă în vila RA-APPS fiindcă "nu avea altă soluţie".
Margareta Costea este şi deţinătoarea unui certificat de revoluţionar, dobândit în urma unei neelucidate participări a acesteia la evenimentele din 1989. Ion Caramitru, care, iniţial, declarase că a văzut-o pe soacra lui Geoană la Revoluţie şi-a retractat ulterior mărturia. Margareta Costea s-ar fi rănit pe baricade, după ce i-ar fi căzut pe picioare o ladă cu sticle, în timp ce lua parte la prepararea unor cocktailuri Molotov. "Afacerea" certificatului de revoluţionar a adus-o la DNA în mai 2010.
Margareta Costea nu a dorit să discute cu EVZ.
Citiţi şi:
- Povestea celei mai cunoscute soacre din România
- EDITORIALUL EVZ: Aproape prima-soacră a ţării
- "Lali Vasili a stat 20 de zile pe pământ după moarte"
- Sora Margaretei Costea a murit pentru că a schimbat locul în avion