Exporturile de produse agroalimentare au ajuns la un nivel record în 2014, dar performanţa este umbrită de faptul că se bazează, în mare parte, pe grâu, ţigări, porumb şi seminţe de floarea-soarelui.
Cele mai recente cifre publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS) arată că excedentul comercial al schimburilor României de produse agroalimentare din primele zece luni ale anului 2014 a atins un nivel record de 434 de milioane de euro, faţă de 182 de milioane de euro în aceeaşi perioadă din 2013. Totodată, în perioada ianuarie-octombrie 2014, exporturile de produse agroalimentare au însumat 4,6 miliarde de euro cu 8,5% mai mult decât în 2013. Bunurile care au contribuit la aceste cifre-record sunt din categoria marfă brută: grâu, ţigări, porumb şi seminţe de floarea-soarelui.
Aceste patru produse au avut cele mai mari ponderi în numărul total de exporturi şi au contribuit la obţinerea a peste jumătate din veniturile încasate. În ceea ce priveşte grâul, exporturile au crescut în cantitate într-un procentaj destul de important, cu 16% în primele 10 luni din 2014 faţă de aceeaşi perioadă din 2013 (de la 3,7 milioane de tone la 4,3 milioane de tone). Iar în valoare creşterea a fost de 17,3%, de la 790 milioane de euro, la 848 de milioane de euro. În opinia specialiştilor, valoarea grâului exportat ar fi ajuns la cote mult mai înalte dacă grânele nu ar fi fost vândute la un preţ derizoriu, în toamna anului trecut.
Invazie de produse din import de calitate scăzută
Cifrele par îmbucurătoare, însă realitatea din industria agroalimentară este alta. Exporturile de alimente precum carnea, lactatele, fructele şi legumele, au scăzut pe seama restricţiilor din Rusia. „Embargoul rusesc a avut un un dublu impact. Pe de-o parte, a redus exporturile româneşti din sectorul alimentar, iar pe de altă parte, a crescut importurile. Astfel, piaţa locală a fost invadată de produse din străinătate, cu preţuri mult mai mici decât cele solicitate de producătorii români“, a declarat, pentru Capital, Dragoş Frumosu, preşedintele Federaţiei Sindicatelor din Industria Alimentară(FSIA).
În sectorul de carne au avut loc cele mai mari creşteri ale importurilor în 2014. Potrivit INS, în primele 10 luni din 2014, România a importat peste 270.000 de tone de carne, în valoare de 448 de milioane de euro, cu 13% mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2013. În perioada menţionată, exporturile au scăzut cu 9% în cantitate şi cu aproape 8% în valoare.
Produsele importate sunt mai ieftine deoarece subvenţiile primite de străini sunt mai mari, iar taxele sunt mai mici decât în România. De aceea, producătorii locali insistă să fie redusă taxa pe valoare adăugată la alimente. „Preţurile lactatelor, legumelor, fructelor şi a cărnii au crescut cu 10%. De când a crescut cota de impozitare, vânzările au scăzut cu 25%. Puterea de cumpărare a scăzut având în vedere că, în ultimii ani, costurile utilităţilor au crescut, iar veniturile nu s-au modificat. Practic, românii au rămas cu mai puţini bani pentru cheltuielile alocate alimentelor“, a completat preşedintele FSIA. Creşterea TVA a avut un impact puternic şi asupra producătorilor, deoarece aceştia trebuie să suporte costuri mult mai mari decât în alte ţări europene. Aşadar, România ajunge să importe foarte multă materie primă şi nu reuşeşte să producă pentru a acoperi cererea.
O altă problemă menţionată de Dragoș Frumosu, este faptul că producătorii nu sunt organizaţi în asociaţii. Micii producători nu se asociază şi nici autorităţile nu fac demersuri pentru a susţine astfel de organizaţii. Prin intermediul asociaţiilor, producătorii ar putea obţine preţuri mai bune şi ar avea cheltuieli mai mici, susţine preşedintele FSIA.
Exporturile de legumele şi fructe, reduse substanţial
În ciuda faptului că anul 2014 a fost un an agricol bun, producătorii de legume şi fructe din România nu au obţinut profituri pe măsură. Pe lângă birurile fiscale, micii comercianţi s-au confruntat şi cu invazia importurilor. „Anul trecut, importurile din acest sector au crescut cu circa 80.000 de tone“, a spus Aurel Tănase, directorul general al Prodcom. Acesta susţine că, în continuare, importurile vor creşte, deoarece producătorii autohtoni tocmai acum au început să planteze în solar. În acelaşi timp, exporturile au scăzut, de aceea micul producător nu vrea să se asocieze şi vinde pe unde poate, iar astfel se creează o piaţă neconcurenţială. În acest context apare şi evaziunea fiscală. „Evaziunea din acest domeniu este mai mare de 300 de milioane de euro pe an“, a subliniat şeful Prodcom.
Potrivit datelor furnizate de INS la solicitarea Capital, în primele 10 luni din 2014, România a importat prune, mere, pere, cireşe şi vişine în valoare de aproape 30 de milioane de euro, faţă de exporturi ce ajung la o valoare de aproape 2,2 milioane de euro.
În ceea ce priveşte importurile de legume, România a achiziţionat peste 100.000 de tone de roşii, ceapă şi varză, în valoare de 55,3 milioane de euro. În același timp, exporturile de roşii, ceapă şi varză au fost de doar 2,5 milioane de euro, într-o cantitate mai mică de 4.000 de tone. În primele 10 luni din 2013, legumele menţionate au ajuns la aproape 95.000 de tone, în valoare de 46,6 milioane de euro, în timp de exporturile au fost de doar 3,8 milioane de euro.
Provocări pentru producătorii de lapte
2014 a fost un an plin de provocări şi pentru producătorii de lapte, şi la fel se anunţă şi 2015. În ciuda faptului că producţia de lapte a crescut, cu un procentaj mai mic decât cel anunţat oficial, importurile de produse lactate s-au majorat şi ele. Potrivit INS, în 2014, cantitatea de lapte de vacă colectat de la exploataţiile agricole şi de la centrele de colectare de către unităţile procesatoare, a crescut cu 12,8%. Însă, în opinia lui Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL), datele transmise de Statistică reprezintă doar laptele din acte. „În mod real, producţia internă nu a crescut cu mai mult de 8%. În condiţiile în care Ministerul Agriculturii a dat subvenţie de 20 de euro pe tona de lapte, producătorii au început să declare laptele. Astfel, s-a mutat laptele din piaţa neagră în cea albă”, a explicat Cojocaru.
După ce, în 2014, piaţa lactatelor a fost invadată de produse din import din cauza embargoului rusesc, din acest an producătorii autohtoni vor fi nevoiţi să facă faţă unui nou val de mărfuri din străinătate.
Începând cu aprilie 2015, potrivit unei directive europene, se va desfiinţa cota la lapte care limitează exporturile intracomunitare. În prezent, în România, cota pentru livrări este de aproximativ un milion de tone de lapte, iar această cantitate poate fi ajustată de la un an la altul. Pentru acest lucru, e nevoie însă de respecatrea unor condiții. Mai exact, cota pentru vânzări directe să fie convertită în cotă pentru livrări. Pentru ţara noastră, această cifră nu reprezintă o problemă, deoarece limita impusă nu a fost atinsă niciodată. În schimb, dificultatea cea mai mare o vor reprezenta importurile.
Cojocaru susţine că procesatorilor din România le este destul de greu să concureze cu produsele din import, pentru că acestea sunt foarte ieftine. „Spre exemplu, la raft poţi să găseşti un litru de lapte UHT din import la preţul de 1,99 de lei plus TVA. Costul nu acoperă nici măcar ambalajul“, a subliniat preşedintele APRIL.
În acelaşi timp, şi marile companii din industrie sunt îngrijorate de situaţia care s-ar putea crea în primăvară. „Eliminarea cotei laptelui începând cu 2015 va însemna o creştere a concurenţei în acest sector, nemaifiind bariere care să limiteze producţia şi exporturile între ţările membre UE“, a declarat Ilias Pliatsikas, director general Olympus România. Acesta a mai spus că nu este însă un lucru care să-i sperie, ci unul pentru care se pregătesc. „Vom intra în competiţie directă cu toţi ceilalţi producători de lactate din statele membre, însă consider că suntem pregătiţi să le facem faţă – calitatea materiei prime în România este foarte ridicată, produsele fabricate local sunt şi ele deosebit de competitive“, a completat Pliatsikas.
Totodată, Tzafrir Granat, CEO Muller România, susţine că desfiinţarea cotei laptelui va conduce la scăderea preţului laptelui în Europa. Oricum, astăzi, preţul laptelui în România este cu mult sub preţul celui european