Cea mai mare structură realizată vreodată de om este în pericol. Furtunile de nisip au distrus, de-a lungul timpului, ceea ce este considerat cea de-a opta minune a lumii.
Surpat şi avariat, "cel mai lung zid de pe Terra", aşa cum este supranumit ar putea chiar să şi dispară în următorii 20 de ani, după cum au declarat câţiva dintre specialiştii chinezi care au studiat efectele puternicelor furtuni de nisip asupra Marelui Zid Chinezesc. Astfel, o distanţă ce măsoară în jur de 60 de kilometri, aflată între comitatul Minqin şi provincia Gansu, construită în timpul Dinastiei Han, se pare că "dispare" rapid. "Acesta secţiune a Marelui Zid nu a fost făcută din caramidă, ci mai degrabă din noroi, de aceea ea este predispusă eroziunii. Fenomene asemănătoare se întâmplă şi în alte părţi ale zidului, însă pe această distanţă, situaţia este mult mai gravă. În ultimii 20 ani situaţia s-a agravat", subliniază aceiaşi specialişti.
O altă problemă: căutătorii de aur
Marele Zid Chinezesc, a fost reconstruit de mai multe ori, pe parcursul anilor. Cu toate acestea mai multe porţiuni ale zidului au suferit pagube serioase din cauza vremii şi a...oamenilor. Aproximativ 100 de metri din zid dintr-o zonă îndepărtată a Mongoliei Interioare au fost distrui iremediabil de căutătorii mongoli de aur. "Am descoperit ce s-a întâmplat, în timpul efectuării unei analize a stării Marelui Zid," a declarat un oficial chinez. "Locul în care s-a întâmplat este îndepărtat şi nelocuit. Era posibil să nu fi descoperit niciodată dacă nu se ordona analiza naţională". Secţiunea distrusă a fost construită de dinastia Qin între anii 220 iHr şi 206iHr. Doar un mic segment din zidul Qin a rămas, respectiv o barieră de pământ, spre deosebire de structura de piatră a dinastiei Min, construita 12 secole mai târziu.
Oficialii au acuzat compania minieră Hohhot Kekao pentru distrugere. Provocarea de daune Marelui Zid se pedepseşte cu până la 10 ani de închisoare sau amenzi de 50.000 de euro. Nu demult, cinci mineri au primit pedepse cu închisoarea de la 1 la 3 ani pentru provocarea de daune la o secţiune de zid Ming, în timp ce foloseau utilaje grele.
Alături de capriciile naturii (vânt, furtuni de nisip, înghet-dezgheţ), printre inamicii Zidului se mai numără şi cei care îl vandalizează sub diverse forme. Cea mai frecventă formă de vandalism o reprezintă vânzarea de porţiuni mici din zid sub formă de suvenir. În altă ordine de idei, secţiuni importante din această minune a lumii care figurează în patrimoniul UNESCO din 1987, sunt neîntreţinute, sau vopsite cu graffiti.
Potrivit unui raport publicat în ziarul chinez People’s Daily, o secţiune de 150 de kilometri din zona Laiyuan a fost distrusă în totalitate. Cauza? Mineritul ilegal. Mulţi chinezi sfărâmă structura care dăinuie de mii de ani în căutarea unor minerale preţioase. Cu excepţia unor segmente din apropierea Beijingului, cea mai mare parte a Marelui Zid Chinezesc nu este protejată de către autorităţi. Arheologii cred că unele secţiuni sunt încă îngropate şi aşteaptă să fie descoperite. Marele Zid se întinde pe o lungime de 6.352 km. De-a lungul arcului pe care îl trasează se poate spune că delimitează graniţele dintre China de Nord şi Mongolia Mijlocie.
Consecinţe economice şi comerciale
Se estimează că un milion de chinezi şi-au îndeplinit, în trecut, serviciul militar ca gărzi ale Zidului. Stagiul militar desfăşurat în cadrul turnurilor de pază ale zidului nu erau bine privite de către soldaţi din cauza condiţiilor vitrege de locuit (atât vara cât şi iarna) şi a hranei insuficiente, la care se adăuga şi dorul de casă şi familie. De asemenea, se presupune că, de-a lungul timpului, între două şi trei milioane de chinezi au murit în timpul construcţiei Zidului. Dincolo de implicaţiile sale militare, zidul a avut şi "consecinţe economice şi comerciale". Zidul a reprezentat o bună protecţie pentru negustorii europeni care au putut, la adăpostul lui, să îşi desfăşoare netulburaţi negoţul. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/lbXwhgwcNlM" frameborder="0" allowfullscreen></iframe>