Valoarea furturilor înregistrate, în 2011, în infrastructura feroviară este de circa 8 milioane de euro. Cu 15 milioane de euro ar putea fi montate garduri de beton pe căile ferate modernizate.
În condiţiile în care furturile de echipamente feroviare au devenit tot mai dese – numai luna trecută au fost două zile în care, din cauza sustragerilor, trenurile au făcut chiar şi trei ore de la Ploieşti la Bucureşti – se pune tot mai acut problema îngrădirii căii ferate, după modelul occidental.
Conform dictonului "scumpul mai mult păgubeşte", compania însărcinată cu gestionarea infrastructurii, CFR SA, nu are însă bani pentru a îngrădi nici măcar sectoarele modernizate. Din această cauză, costurile pe care trebuie să le suporte cu înlocuirea echipamentelor furate sunt mult mai mari.
Anul trecut, valoarea pagubelor înregistrate de CFR SA ca urmare a furturilor şi distrugerilor de componente tehnice ale infrastructurii feroviare s-a ridicat la 32,38 milioane lei, adică 7,7 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de companie la solicitarea "Capital".
Cu un an înainte, pagubele fuseseră evaluate la numai 17,65 milioane de lei (4,2 milioane de euro). "Diferenţa reiese din numărul de cazuri de furturi şi distrugeri înregistrate în primul semestru al anului 2011, până la punerea în aplicare a programului de colaborare între Inspectoratul General al Poliţiei Române şi CNCF CFR SA", au ţinut să precizeze oficialii companiei.
Plastic, în loc de cupru
Pentru ca hoţii să nu mai fie tentaţi, CFR SA a luat măsura înlocuirii, acolo unde este posibil, a componentelor feroviare care conţin aluminiu sau cupru cu altele din plastic sau oţel. De asemenea, în unele zone, cablurile aeriene pentru telecomunicaţii au fost trecute în subteran, iar cuprul a fost înlocuit cu fibră optică.
Chiar şi în aceste condiţii, tot se mai găsesc piese care să-i tenteze pe hoţi. În cazul furturilor care afectează semnalizarea, se trece la aşa-numitul sistem de circulaţie "la cale liberă", adică mecanicului de locomotivă i se comunică, prin staţie, că poate merge până la următoarea haltă şi tot aşa, până la destinaţie. Evident, în atare situaţie viteza de deplasare este mult mai mică, generându-se întârzieri de sute de minute.
Singura soluţie pentru stoparea furturilor este montarea de garduri de-a lungul căii ferate. "Faptul că e proprietate publică nu înseamnă că e a nimănui. Trebuie să existe o delimitare a proprietăţii şi ar trebui început cu tronsoanele reabilitate", a declarat, pentru Capital, secretarul general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România, Ştefan Roşeanu.
De ce la noi nu pot fi prinşi făptaşii
El a explicat că, în actualul sistem de la noi, al căii ferate "deschise", adică fără garduri, nu pot fi reţinuţi cei care dau târcoale perimetrului feroviar, chiar dacă este evident că intenţionează să fure. Aceştia pot oricând să spună că, pur şi simplu, vor să treacă în partea cealaltă.
În ţări ca Franţa, Germania, Marea Britanie, Italia sau Spania, perimetrul feroviar este îngrădit, iar cei care sunt prinşi sărind gardul sunt aspru sancţionaţi. "Îngrădirea căii ferate este singura soluţie pentru stoparea furturilor sau reducerea lor la minimum, soluţie practicată în mai toate ţările vest-europene, care şi ele se confruntă cu sustrageri de elemente feroviare", explică Roşeanu.
Garduri de 15 milioane de euro
Cât ar costa îngrădirea tronsoanelor de cale ferată modernizate din România? În total, până în prezent au fost modernizate două sectoare feroviare, Bucu reşti – Constanţa şi Bucureşti – Predeal, însumând 365 km. Capital a comparat ofertele mai multor fabricanţi de garduri din beton şi a obţinut un preţ mediu al acestora. O placă de beton cu lăţimea de 2 m şi înălţimea de 40 cm costă 30 de lei plus TVA, în total 37,2 lei. Preţul mediu al unui stâlp cu înălţimea de 2,4 m este de 35 de lei plus TVA, adică 43,4 lei.
Pentru îngrădirea, pe ambele părţi, a 365 km sunt necesari 365.000 de stâlpi şi 2,19 mili oane de plăci care ar fi puse câte şase, una peste alta, între doi stâlpi. Rezultă un preţ total de 97,3 milioane de lei. Cum însă, în cazul unei achiziţii de cantităţi mari se acordă discounturi importante, din această sumă am putea scădea 30%, ajungân du-se la 68,12 milioane de lei, adică la 15,84 milioane de euro.
Numai în doi ani de zile, de la calea ferată s-a furat de aproape 12 milioane de euro, aşa că investiţia ar fi amortizată rapid. Doar că nu sunt bani pentru o asemenea investiţie. Bugetul pe 2011 al CFR SA a prevăzut la capitolul Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile suma de numai 29 milioane de lei, adică nici 7 milioane de euro, sub valoarea furturilor, de 7,7 milioane de euro.
"Îngrădirea căii ferate este singura soluţie pentru stoparea furturilor sau reducerea lor la minimum.“ ŞTEFAN ROŞEANU, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare
PUNCT DE ATRACŢIE
Ce caută hoţii pe căile ferate
Practic, de la calea ferată se fură cam tot ce poate fi valorificat la centrele de tip Remat. Potrivit oficialilor CFR SA, sustragerile vizează material mărunt de cale (buloane orizontale şi verticale, tirfoane, plăci metalice de prindere a şinei de traverse), şine, contraşine, eclise metalice de prindere a şinelor, platelaje metalice de pod, unităţi luminoase corespunzătoare semnalelor de circulaţie şi manevră, echipament şi aparataj SCB (bobine de joantă, rezistenţe, picheţi, relee, transformatoare, inductori, electromecanisme de macaz etc., componente ale liniei de contact (cablu purtător, fir de contact, ancorări mediane), cabluri de alimentare şi dependenţă a instalaţiilor de semnalizare şi dirijare a circulaţiei feroviare, cabluri de telecomunicaţii etc. Citiți și:
- Trenuri întârziate peste 2 ore din cauza furturilor de pe calea ferată
- Cum scade CFR durata călătoriei: opriri mai puţine, trenuri scurte
- Marţi 13, la CFR: Întârzieri de până la 200 de minute la sosirea în Gara de Nord
- CFR, cele mai scumpe căi ferate din regiune