Marele profesor Dionisie Mihail Pippidi - trei decenii de la moarte. În această vară, s-au împlinit 30 de ani de la decesul ilustrului profesor, cercetător, istoric, arheolog și epigrafist român
Marele profesor Dionisie Mihail Pippidi - trei decenii de la deces. În această vară, s-au împlinit 30 de ani de la decesul ilustrului profesor, cercetător, istoric, arheolog și epigrafist român
Arheologul, profesorul universitar doctor, academicianul Dionisie Mihail Pippidi s-a născut la data de 17 decembrie 1905, la Craiova, pe strada Barbu Catargiu nr.17 (azi Calea Brestei) unde familia sa deținea o prăvălie. A studiat la Liceul Carol I din Craiova (actualul Colegiu Național), absolvit în anul 1923.
Dionisie Mihail Pippidi - studii strălucite în România și Europa. Debutul în cercetarea universitară
A urmat Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti și Facultatea de Drept, obținând ambele licențe în 1927 și 1928, în condițiile în care tatăl său, Mihail Pippidi, negustor originar din Insula Chios, murise, în 1924, iar familia avea probleme.
A continuat să studieze la École Practique des Hautes Études - Sorbona, Secţia istorie şi filologie, în perioada 1929-1931. Și-a susținut doctoratul la Paris în 1932, teza fiindu-i recunoscută și la Şcoala Română de la Roma, ale cărei cursuri le-a frecventat între 1932 și 1933.
Nu a mai revenit în Craiova, deoarece Craiova nu era oraș universitar la acea dată, iar cercetarea istorică abia făcea primii pași.
A ales să se îndrepte spre Iași, unde a devenit asistent al Universității din Iași, lucrând la Catedra profesorului Cezar Papacostea, între anii 1931 și 1937. A urcat treptele ierahiei universitare, devenind conferenţiar şi apoi profesor al Universității din Bucureşti în intervalul 1937- 1945. A predat Istoria Universală a Antichităţii şi Epigrafie greacă şi latină, din 1948, până în 1971.
Dionisie Mihail Pippidi - Tratatul de Istoria României și continuarea cercetărilor arheologice și epigrafice la Histria
În anul 1959, alături de M. Berza şi Ion Nestor, ambii profesori universitari, a contestat modul de concepere și redactare a proiectului de Tratat pentru Istoria României. În paralel, a funcționat în calitate de cercetător la Institutul de Arheologie din Bucureşti, între 1948 și 1981.
În perioada 1971-1981, a fost Director al Institutului de Arheologie din Bucureşti. A deținut calitatea de Preşedinte al Secţiei de Istorie şi Arheologie a Academiei Române.
A fost căsătorit cu fiica marelui istoric Nicolae Iorga, devenind tatăl istoricului Andrei Pippidi. L-a avut ca maestru și profesor pe părintele arheologiei românești, profesorul și arheologul Vasile Pârvan. A fost contemporan cu nume mari ca academicieniicConstantin C. Giurescu, Emil Condurachi etc.
A condus foarte mulți ani săpăturile şantierului arheologic de la Histria inițiate de către magistrul său Vasile Pârvan. A publicat Inscripțiile din Scythia Minor, grecești și latine, volumul I, destinat Histriei (ISM I). A colaborat cu nume mari ale epigrafiei și istoriei antice românești și universale ca Vladimir Iliescu, Iorgu Stoian, Constantin Petolescu, a fost, la rândul său profesorul lui Alexandru Avram, din păcate și el, prematur plecat dintre noi în 2021, autor al volumului III al Inscripțiilor din Scythia Minor, grecești și latine,dedicat cetății Kallatis, publicat în limba franceză.
D.M. Pippidi - recunoaștere internațională de anvergură
A susținut cursuri în prestigioase universități și institute din străinătate: Universitatea din Geneva; Princeton Institute for Advanced Studies (1974- 1979). A devenit Doctor Honoris Causa al Universităţilor din Lyon şi Geneva (1979).
A primit calitatea de membru al Institutelor de Arheologie din Berlin şi Viena, apoi a devenit membru de onoare al Societăţii de Promovare a studiilor de Romanistică din Londra. A fost ales membru asociat străin al Institutului Franţei, Academiei de Inscripţii şi Arte Frumoase. A mai deținut poziția de membru corespondent al Institutului Britanic, a fost preşedintele Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor de Studii Clasice.
A decedat la 19 iulie 1993, la București.