Marcel Ciolacu și-a luat-o și din interior, și din exterior. Editorial de Sorin Roșca Stănescu

Această expresie îi aparține în totalitate președintelui interimar PSD. A fost surprinsă și difuzată o discuție purtată în Biroul Permanent între acesta și Florin Roman, liderul parlamentarilor PNL din Camera Deputaților. Teoretic, doi adversari. Teoretic, la cuțite unul cu altul. În mod public, Florin Roman turnă și fulgeră împotriva „ciumei roșii”. Dar iată că, în particular, lucrurile stau altfel. Atât de altfel, încât Ciolacu i se confesează ca unui prieten și îi explică cum și-a luat-o și din interior, și din exteror. Să traducem.

Dialogul avea drept subiect pandemia. Și înțelegerile care s-au perfectat între PSD și PNL privind adoptarea legii pandemiei. O lege care a trecut ca prin brânză prin Camera Deputaților, prezidată de Marcel Ciolacu. Și apoi, cu unele amendamente, insuficiente, a trecut și prin Senat, firește, cu acordul interimarului de la PSD. Un act normativ promulgat de președinte, care urmează să intre în vigoare după ce vor fi bătute în cuie de către Guvern și normele de aplicare. Foarte mulți analiști, specialiști în domeniul juridic sau al drepturilor omului susțin că legea pandemiei e blestemată. Ea permite practic arestarea unor persoane contaminate cu coronavirus și izolarea acestora în unități spitalicești, care devin astfel un fel de celule de închisoare.
Practic, acești oameni nu vor avea cum să-și exercite drepturile prevăzute de lege, făcând apel la Justiție pe cale electronică, întrucât saloanele de spital nu sunt dotate cu cele necesare. Nu au nici posibilitatea de a lua contact altfel decât telefonic cu vreun avocat. Sunt judecătorii unde nu există mai mult de trei-patru magistrați specialiști în civil, la care teoretic ar putea apela zeci sau poate chiar sute de persoane simultan, pentru a solicita, inclusiv în zilele de weekend, punerea lor în libertate. Până când vor fi administrate asemenea procese, termenele prevăzute de lege vor trece de mult. Deci oamenilor li se încalcă teoretic drepturile, fără ca de cealaltă parte a balanței să existe în mod real vreun mijloc de apărare. Iar Marcel Ciolacu, împreună cu Florin Roman, liderul liberal și liderul „ciumei roșii”, asupra acestei legi s-au conciliat, invocând fiecare spiritul de responsabilitate de care ar fi dat dovadă.

Cel puțin din perspectiva opoziției, o asemenea responsabilitate nu a existat. Opoziția nu trebuia să crediteze în mare viteză, în numai câteva zile, o lege despre care pe bună dreptate numeroși lideri PSD au afirmat ceas de ceas că este un act normativ tâmpit, scris la repezeală de neprofesioniști și cu intenția vădită de a încălca legi și libertăți fundamentale. Este o evidentă contradicție în termeni să vorbești despre o lege tâmpită și în același timp să te fălești că ai contribuit „cu responsabilitate” la adoptarea ei. Tot lipsă de responsabilitate a manifestat și Guvernul PNL, atunci când a scris actul normativ, dar și parlamentarii PNL, atunci când l-au adoptat. O lege de o asemenea importanță, dacă PNL era responsabil, trebuia discutată în prealabil cu toate partidele politice, pentru ca în final să fie cu adevărat rezultatul al unui efort legislativ comun. Și destinat în exclusivitate protejării sănătății populației.

Dar cum și-o fi luat-o, comform propriei expresii, Marcel Ciolacu din interior și din exterior? Ce a vrut să spună? În absența unor precizări din partea domniei sale, nu-mi rămâne decât să utilizeze logica formală, pentru a-i oferi cititorului o explicație cât de cât pertinentă. Când și-a luat-o din interior, Ciolacu s-a referit cu siguranță la opoziția pe care o fac mulți pesediști candidaturii sale la poziția de președinte al partidului, poziție pe care încearcă să și-o adjudece într-un congres „aranjat”. Adică trucat. Un congres în care nu candidează persoane, ci echipe. În care Ciolacu anunță că vine cu o echipă, care, dacă va câștiga, va elimina practic de la rădăcină orice opoziție internă. Adică omoară din fașă dezbaterea internă din partid. Orice urmă de democrație. Și mai mult decât atât. Un congres la care vrea să participe un număr cât mai redus de delegați, aleși și ei pe sprânceană, și care probabil vor vota electronic, ca să se fure mai ușor. Asemenea intenții sunt amendate de opozanții săi din interiorul PSD. Pe care tocmai i-a amenințat cu excomunicarea, de îndată ce se va înscăuna ca președinte. Acestei opoziții interne, scandalul legat de legea pandemiei și de comportamentul de tip colaboraționist al lui Marcel Ciolacu i-a dat apă la moară. De aceea interimarul de la PSD a afirmat că și-a luat-o din interior.

Dar din exterior cum și-ar putea-o lua? Ce forțe relevante din exteriorul partidului ar fi putut amenda comportamentul lui Ciolacu? În primul rând statul subteran. După cum se știe, Marcel Ciolacu este una dintre dronele importante ale acestui stat subteran. Pentru a-i determina comportamentul colaboraționist, statul subteran i-a bătut obrazul lui Cioalcu, acuzându-l că e duplicitar. Adică nu execută cu promtitudinea necesară dispoziția venită de la statul subteran de a omologa de îndată legea pandemiei. O lege care, întărind statul de forță, întărește implicit statul subteran. Și cine altcineva din exterior i-ar fi tras-o lui Marcel Ciolacu? Poate președintele Klaus Iohannis, cu care a convenit în mod netransparent o serie de proiecte politice comune. Poate oameni din PNL, cu care tratează pe ascuns pentru ca PNL, într-un fel sau altul, să-l ajute să-și urce sacii în căruță. Să-și elimine cu alte cuvinte rând pe rând, prin diverse mijloace, inclusiv prin intermediul DNA, adversarii din partid. Poate când a spus că și-a luat-o din exterior, s-o fi referit inclusiv la interlocutorul său. La domnul Florin Roman. Care una spune la televizor și alta mănâncă în Biroul Permanent.