"Mâncarea românească e imposibil de uitat" | VIDEO

Trio-ul parizian Gotan Project, care va concerta azi la Bucureşti, îşi aminteşte prima călătorie în România.

“Queremos paz...  Queremos construir una vida mejor para nuestro pueblo”... Promovând o formă nouă, contemporană, poată chiar futuristă de tangou, cu chitara acustică, bandenonul, pianul şi vioara lucrând în plină forţă, trio-ul parizian Gotan Project s-a impus pe piaţa muzicală internaţională dând un aer nou şi inedit ritmurilor tradiţionale argentiniene, pe care le-a asezonat cu beaturi electro şi le-a urcat în topurile internaţionale. “El Capitalismo Foraneo…”, tangoul şi milonga au căpătat noi înţelesuri la debutul trupei Gotan Project, în 2001, iar primul lor album, „La Revancha del Tango”, s-a vândut în peste un milion de exemplare. Primul experiment al celor trei muzicieni a fost răsplătit cu un premiu BBC, „World Music Award”.

Aventura a pornit de la o idee a DJ-ului francez Philippe Cohen Solal, care experimentase o paletă muzicală interesantă în perioada colaborării cu regizori ca Nikita Mihalkov şi Lars Von Trier. Cei care-şi aduc aminte paşii de tango pe care Jennifer Lopez îi încerca alături de Richard Gere pe ritmurile piesei Santa Maria (del buen ayre) în celebrul film "Shall We Dance", înţeleg mai bine motivul pentru care cei trei îşi definesc proiectul drept unul de confluenţă. „Muzica noastră a fost considerată suficient de atractivă încât să fie promovată în mai multe filme”, spune, pentru Evenimentul Zilei, Christoph H. Müller „componenta elveţiană” a trioului Gotan Project. Echipa e completată de francezul Philippe Cohen Solal şi de argentinianul Eduardo Makaroff. Ca şi în cazul celorlalţi doi, istoria muzicală a lui Müller este mai veche decât proiectul de tango electronic, acesta fiind membru al formaţiei „Touch El Arab” în anii ’80 sau, alături de Philippe Cohen Solal, al duetului „Boyz From Brazil”.

Gotan Project - El Capitalismo Foraneo:

„Avem multă muzică în filme, mai ales în producţii americane, dar nu am realizat cu adevărat coloana sonoră a unui film. Philippe are ceva mai multă experienţă în acest sens. Ne-au folosit muzica în multe serii de televiziune, ca NipTuck, Sex&The City… Unul dintre filmele care mi-au plăcut cu adevărat şi probabil că mi-ar fi plăcut să fiu implicat şi în coloana lui sonoră a fost “Labirintul lui Pan” al lui Guillermo del Toro”, spune Christoph H. Müller pentru evenimentul Zilei. “Ne-am fi gândit la tot felul de experimente, însă, în ultima vreme am fost destul de ocupaţi cu dublul CD live din două concerte, “La Revancha del tango” şi “Lunatico” – Gotan Live 2008. Apoi am lansat ediţia limitată “Gotan Object”, care conţine acest dublu CD, un album de 160 de pagini de fotografie, “Carnet de viajes”, un DVD, Visiones – creaţia lui Prisca Lobjoy, care conţine imaginile care au fost proiectate în timpul concertelor şi fotografiile pe care le-a strâns pe parcursul turneului, plus un poster exclusiv şi un vinil pe care sunt imprimate două dintre succesele Gotan Project, “Diferente” şi “Santa Maria”, explică.

”Tangoul era vaca sfântă a argentinienilor”

Christoph H. Müller trăieşte astăzi la Paris, un oraş în care, spuneau cândva cei trei, te simţi mai inspirat pentru tangou argentinian decât dacă ai trăi în Argentina. „Aşa am crezut la început”, se arată mai moderat Christoph acum, înainte de venirea în România.

“Astăzi vedem lucrurile puţin diferit. La începuturile noastre, tangoul era tratat în Argentina ca un fel de vaca sfântă şi era foarte dificil să o atingi, să o transformi aşa cum am făcut-o noi. Ulterior, după succesul nostru internaţional, foarte mulţi alţii au început să prelucreze tangou. Rămân, însă, la părerea mea că cei mai creativi muzicieni care au prelucrat vreodată tango vin din afara Argentinei. Mulţi dintre ei trăiesc în Paris. Tot în Paris trăiesc şi o mulţime de muzicieni argentinieni. În urmă cu câţiva ani Phelippe şI cu mine l-am întâlnit pe Eduardo şi am îneput să facem pur şi simplu muzică, fără să ne gândim la trenduri sau la succesul comercial. Deşi a trecut ceva timp, nu cred că s-a găsit un loc anume pentru noi în show-bizul francez. Suntem o trupă foarte specială, avem şi cred că am avut întotdeauna o viziune globală, foarte cosmopolită… şi asupra unor lucruri cum ar fi Franţa, piaţa de muzică franceză sau showbiz-ul francez. Cred că suntem puţin în afara acestor lucruri. Oricum, nu suntem niciodată invitaţi în show-uri de televiziune. Cred că nu-i interesăm”, spune el.

”Pe lumea asta tot ce e pur este stupid şi inutil”

În ciuda notorietăţii uriaşe, Gotan Project refuză să preia rolul unui Astor Piazzolla al secolului XXI, considerând că responsabilitatea ar fi prea mare.

“Piazzolla este un compozitor incredibil şi un mare muzician”, spune Christoph. Trupa a fost criticată pentru amestecul insolit de genuri dar reproşurile puriştilor nu îi ating prea mult pe cei trei muzicieni care se declară împotriva oricărei forme de fundamentalism. “Nu ne pasă de purişti”, spune, categoric, Christoph.

Gotan Project - Last Tango in Paris:

“De fapt, nimănui n-ar trebui să-i pese de purişti. Ceva pur este nu neapărat ceva bun. Poate că nici măcar apa foarte-foarte pură nu este aşa de bună. Tangoul însuşi nu a fost niciodată o formă pură. Mai ales când vine vorba de muzică, formele pure sunt idioate, fără niciun sens. Nimic nu vine din nimic. Întotdeauna e vorba de mixaje de alte lucruri. Până la urmă şi un om este o mixtură între alţi doi oameni. Despre ce formă pură vorbim?”, adaugă el, în interviul acordat Evenimentului Zilei.

Ya Basta!

Deşi critica i-ar include în curentul "World Music", gen mai puţin comercial şi, totodată, un loc de pornire din care e mai greu de ieşit spre showbizul mare, Gotan Project doreau, iniţial, să fie catalogaţi ca "muzică electro", iar mai apoi, aparent saturaţi de locurile comune ale scenei muzicale internaţionale, să fie inventată pentru ei o categorie aparte.

““Ya Basta” este numele original al casei noastre de producţie şi ne-am oprit la el din două motive. Pe de-o parte ne-a inspirat strigătul zapatiştilor în lupta lor de eliberare, sub comandantului Marcos, celebrul Delgado Zero din Mexic. Pe de altă parte, la vremea cu pricina ne simţeam puţin supra-saturaţi de genurile comerciale. Muzica house era de prea multă vreme aceeaşi, umanitatea experimentase deja din plin modelul chitariştilor-eroi din anii ’70-’80 şi ne-am săturat… A fost o formă de protest, atâta vreme cât noi ne-am străduit întotdeauna să facem ceva original, ceva diferit, ceva experimental… cinic vorbind, să fim la limita cu comercialul. Muzica Gotan Project este o formă nouă, contemporană, poate chiar futuristică, de tango. Primul nostru album, să zicem, a fost ceva mai “DJ-friendly”, e adevărat… ne doream să facem o formă diferită de muzică electronică. Am ajuns doar la o formă diferită de tango”, spune Christoph.

Tentativele comerciale le par o cauză pierdută, mai ales că muzica de nişă îşi dovedeşte, la rândul ei, importanţa economică. 

Gotan Project – Epoca:

“Comercialul e foarte plictisitor. Dar există o cerere uriaşă pentru aşa ceva. Un muzician se străduieşte să facă ceva care să-l exprime, acţionează din motivaţii artistice. Când o faci din alte motive, însă, cred că poate deveni foarte plictisior. Având în vedere apetenţa uriaşă a pieţei pentru aşa ceva, se răspândesc o mulţime de porcării incredibile, care de fapt consumă foarte mult timpul, împiedicând muzica bună să ajungă la audienţă. N-aş putea să spun câţiva artişti care să nu-mi placă. De fapt, îi ignor pur şI simplu şI, dacă tot îi ignor, nici nu-i cunosc, deci nu vă pot spune numele lor. Îmi plac o grămadă de muzicieni. Sâmbăta trecută am văzut o trupă englezească foarte tare, Fujiya&Miyag … în ciuda numelui japonez, sunt din Marea Britanie. Mă dau în vânt după Roots Manuva şI Caleixico . Îmi place muzica veche, Nino Rota, Kraftwerk… starurle altor vremuri”, spune Christoph pentru evenimentul Zilei.

Un nou album anul viitor ”Va fi diferit, dar la fel”

Albumul de debut al trupei, „La Renvancha del Tango”, din 2001, combina muzica tradiţională argentiniană cu muzica electronică, reuşind să scoată tangoul din saolane pe ringurile de dans, fără a-l trăda prea tare. Cu „Lunatico”, cel de-al doilea album de studio, lansat în 2006, cei trei au păşit pe teritoriu nou, combinând tangoul cu muzica electro, dar şi disco, house sau afro-rap. Pentru cel de-al 3 lea album, Gotan Project îşi lasă din nou timp şi promit „un material discografic cu valoare şi relevanţă”.

Gotan Project – Diferente:

“Cred că vom avea un album nou album chiar anul viitor, dar e greu să vorbesc acum despre el, mai ales că nu am făcut nimic deocamdată. Aşteptăm să terminăm turneul, după care ne vom întoarce în studio şi vom face din nou experimente muzicale. Nu pot spune mai multe. Avem o mulţime de idei, probabil că vor fi şi ceva schimbări de stil. Ne place să schimbăm, am schimbat câte ceva şi pentru cel de-al doilea album. Să nu uităm, însă, că Gotan Project înseamnă, înainte de toate, tangou, muzică din argentină. Noul album va fi diferit, dar va fi la fel”, explică pentru Evenimentul Zilei, Christoph. ÎN ROMANIA

“Data trecută am întârziat cumplit, n-am mai apucat să facem probe de sunet…”

Gotan Project (Philippe Cohen Solal, Eduardo Makaroff şi Christoph H. Müller) revine la Bucureşti. Trupa va cânta diseară, la Sala Palatului, în cadrul Festivalului de Artele Spectacolului "Viaţa e frumoasă" organizat de Teatrul de Operetă Ion Dacian din Bucureşti. Concertul din Bucureşti este primul din cadrul turneului europen de promovare pentru cel mai recent material al trupei, Gotan Object.

“De data aceasta vom încerca să reunificăm cele două turnee pe care le-am făcut. Va fi un spectacol mare, cu zece muzicieni pe scenă, scenografie specială, o mulţime de elemente vizuale şI, nu în ultimul rând, o mulţime de surprize. Oricum, nu va fi ca la primul show pe care l-am ţinut la Bucureşti, unde îmi amintesc că am întârziat îngrozitor, nu mai ştiu de ce, a întârziat avionul, a întârziat autobuzul, ceva ne-a făcut să întârziem cumplit, n-am mai avut timp de probe de sunet, n-am avut timp de nimic. Am, însă, şI amintiri foarte plăcute de la acest spectacol. Mâncarea a fost fantastică - fiecare dintre noi îşI aminteşte şI evocă din când în când, mâncarea fabuloasă pe care ne-a servit-o atunci o doamnă cumsecade în spatele scenei”m explică Christoph Müller. Biletele pentru concert se găsesc la casa de bilete a Sala Palatului, la casa de bilete a Teatrului Ion Dacian şi online, pe bilet.ro.