Executivul reduce indemnizaţiile pentru creşterea copilului „ca să nu existe discriminări”. Ajutoarele sociale pentru persoanele cu handicap, alocaţia de stat pentru copii, dar şi venitul minim garantat vor scăpa de tăierile anunţate de preşedinţie şi executiv.
Mamele vor primi însă, de luna viitoare, mai puţini bani pentru a sta acasă cu cei mici, reprezentanţii guvernului urmând să decidă, zilele acestea, şi cu cât vor reduce indemnizaţiile.
De aceeaşi soartă vor avea parte şi şomerii, al căror număr va fi îngroşat de bugetarii ce urmează a fi disponibilizaţi, dar şi pensionarii, care vor suferi o diminuare cu 15% a banilor primiţi în baza contribuţiei lor.
„Mămicile nu pot face excepţie”
Cât despre decizia de „a umbla” şi la indemnizaţia de creştere a copilului, care se ridică acum la 85% din media veniturilor din ultimul an de muncă, aceasta are la bază principiul solidarităţii, au motivat reprezentanţii executivului.„În aceste condiţii de austeritate, nu pot să cer învăţătorului, asistentului universitar, doctorului să se expună contracţiilor veniturilor, iar mămicile să fie exceptate”, a declarat, ieri, consilierul premierului, Andreea Paul- Vass.
Mamele care au renunţat la carieră pentru a-şi creşte copiii au primit cu îngrijorare vestea că veniturile lor vor fi drastic diminuate, poate chiar reduse la suma unică de 600 de lei - una dintre variantele analizate la Ministerul Muncii. O altă variantă ar fi reducerea procentuală a valorii indemnizaţiei.
Măsura nu e văzută cu ochi buni nici de specialişti, care sunt de părere că, pe lângă scăderea natalităţii, ar putea creşte şi rata abandonului copiilor. Asta, în condiţiile în care, doar în martie, populaţia a scăzut cu peste 5.000 de persoane, iar în februarie - cu aproape 5.700.
BANI DOAR PENTRU LAPTE ŞI PAMPERS
„Copilul nu e o afacere, s-o închizi”
Decizia guvernului de a tăia indemnizaţiile acordate părinţilor care vor să stea acasă cu copilul până la 2 ani le-a luat prin surprindere pe mămici. Dezamăgite de modul brusc în care executivul a decis să le reducă drastic bugetul familiei, acestea resping ideea de a se reveni la o indemnizaţie de creştere de 600 de lei, bani din care - spun ele - nu ar putea supravieţui.
„Ce fac eu cu copilul? Când am decis să fac un copil, mi-am făcut nişte calcule, iar acum nu voi avea din ce să trăiesc pentru că nu mai are guvernul de unde să taie. Iar copilul nu e un obiect la care să renunţi dacă ai fost păcălită de stat, nu e o afacere pe care s-o închizi”, spune Oana, o mămică care a născut în urmă cu câteva luni.
Tăiere ca la bugetari
Ea spune că, şi dacă s-ar întoarce la muncă, nu ar avea unde să-şi lase bebeluşul de trei luni. „Trebuie să-l alăptez, cum fac? În plus, nu există centre, creşe, unde să-l pot lăsa cât sunt la muncă. OK, revenim la comunism, când mamele veneau la muncă după câteva luni, însă atunci nu stăteai cu grija că nu ai unde să-ţi laşi copilul”, adaugă Oana.
Potrivit acesteia, „este mult prea bruscă trecerea de la o indemnizaţie de 2.200 de lei la una de 600 de lei”. „Mi se părea echitabil ca acest ajutor să fie diminuat cu 25%, aşa cum s-a stabilit pentru salariile bugetarilor”, conchide mămica.
Sănătatea copiilor, afectată
Consiliera premierului, Andreea Paul-Vass, a explicat, ieri, că se fac calcule şi pe varianta diminuării procentuale a indemnizaţiei, în condiţiile în care, „în martie 2010, valoarea medie pe beneficiar a fost de 1.000 de lei, iar suma totală plătită lunar de stat e de 190 de milioane de lei”. Cât despre creşe, mamele ar avea timp până în toamnă să găsească un loc în astfel de instituţii, susţine Vass.
Pentru unele mămici însă tăierea indemnizaţiei echivalează cu afectarea sănătăţii celui mic. „Copilul meu are intoleranţă la proteina din lapte şi nu poate consuma decât un anumit tip de lapte, hipoalergenic, care mă costă în jur de 700 de lei lunar. Doar laptele mă costă atât, nu mai vorbim de medicamente, consult etc. Iar pentru o familie normală, 600 de lei ajung doar pentru pampers şi laptele praf, atât. O să fie crunt, nu ştiu din ce o să plătesc tot”, spune Gabi, mama unui copil de aproape şapte luni.
Există chiar şi situaţii mai nefericite, în care criza a avut şi un alt efect: unele mame au rămas şi fără loc de muncă. „Trebuie să-mi găsesc de muncă, pentru că, între timp, compania la care lucram a dat faliment, dar nu am cu cine să-mi las copilul şi bonele sunt extrem de scumpe. Oricum, 600 de lei nu-mi ajung nici pentru ratele la bancă”, adaugă Alina, o altă mămică dezamăgită, care e hotărâtă să dea statul în judecată.
Abandon şi naşteri puţine
La rândul lor, sociologi şi psihologi susţin, la unison, că măsura pe care o pregăteşte executivul ar putea genera abandon şi scăderea natalităţii, capitol la care ţara noastră nu stă prea bine oricum.
„Nu poţi să iei astfel de măsuri fără să ai şi servicii de suport, cum ar fi creşele pentru cei mici. Mulţi nu vor mai avea cu ce să-şi creas că copiii şi s-ar putea ajunge la abandon”, spune psihologul Daniela Gheorghe. În opinia acesteia, „şi rata natalităţii va înregistra scăderi însemnate, pentru că foarte mulţi vor renunţa la ideea de a face copii”.
STATISTICI
Peste 80% dintre părinţi primesc 600 de lei
Majoritatea părinţilor care stau acasă cu copilul primesc de la stat 600 de lei, indemnizaţia minimă stabilită de lege, în timp ce suma totală plătită lunar de la buget pentru cei aproape 190.000 de beneficiari se ridică la 190 de milioane de lei.
Un studiu al Ministerului Muncii, realizat pentru primul trimestru din 2009, arată că peste 80% dintre părinţii plătiţi de stat au un venit mai mic sau egal cu 706 lei şi, prin urmare, primesc o in demnizaţie de 600 de lei. La polul opus, doar 0,28% dintre ei primesc indemnizaţia maximă de 4.000 de lei. Asta înseamnă că economia care s-ar face la bugetul de stat nu poate fi substanţială, având în vedere faptul că părinţii cu carieră nu renunţă la serviciu.
Însă, susţine Andreea Paul-Vass, „din martie 2009, acest procent al părinţilor cu indemnizaţii mari a crescut şi oricum, bob cu bob se adună”. Statistic, din octombrie 2009 şi până în martie 2010, numărul indemnizaţiilor plătite a crescut cu aproape 10.000, iar sumele alocate, cu aproape 28 de milioane de lei, potrivit Agenţiei Naţionale de Prestaţii Sociale.