Infertilitatea a devenit una dintre cele mai delicate probleme cu care se confruntă cuplurile. De cele mai multe ori, aceasta este cauzată de vârsta înaintată la care se hotărăsc femeile să devină mame, preocupate mai mult de realizarea profesională.
Există, însă, şi cazuri când o femeie nu poate rămâne însărcinată sau nu poate duce o sarcină până la capăt din motive de sănătate. La acestea se adaugă factori „moderni”, precum stresul, alimentaţia şi poluarea. Potrivit statisticilor, în România, infertilitatea afectează cel puţin 15 la sută din populaţie.
În aceste condiţii, cuplurile care îşi doresc foarte mult un copil pot apela la adopţie sau la o metodă relativ nouă, mama-surogat. Odată cu evoluţia tehnicilor medicale, a devenit posibil ca femeile să aibă propriul copil, cu aceleaşi informatii genetice ca ale lor sau ale partenerului, fără însă ca ele să îl nască. Mama purtătoare este acea femeie care îşi dă acordul să ducă o sarcină la termen, pentru un cuplu care se confrunta cu probleme de fertilitate.
„O alternativă fericită”
Psihologul Bogdana Bursuc a explicat că metoda mamei-surogat este o „alternativă fericită” atât pentru femeia care îşi doreşte copilul, cât şi pentru prunc. Singura persoană care ar putea fi afectată este mama-purtătoare, deoarece ea face o „investiţie” pe timpul sarcinii.
„Pentru femeia care îşi doreşte copilul este o alternativă foarte fericită. Dezavantajul poate să fie în legătură cu mama-surogat pentru că ea va suporta pe timpul sarcinii o serie de modificări, atât ale corpului, cât şi mentale. Ea face un efort cât timp ţine sarcina, face o investiţie personală şi, uneori, se poate întâmpla ca mamei-surogat să îi vină greu să renunţe la sarcină”, a subliniat specialistul.
Se pune problema alegerii mamei-surogat. Este mai bine ca ea să fie din familie sau este mai convenabil să fie o persoană necunoscută?
Psihologul contactat de noi a precizat că alegerea depinde de fiecare femeie sau cuplu.
„Sunt persoane din familie care s-ar bucura să fie tot timpul în preajma copilului pe care l-au născut. Pe de altă parte, însă, cred că este o experienţă mult mai dureroasă pentru persoana respectivă să îl vadă pe copil frecvent şi să nu aibă acces la el în rolul de mama. Astfel, o alternativă mai bună ar fi o persoană care nu este din familie”, a apreciat Bogdana Bursuc.
Persoanele care vor să apeleze la metoda mamei-surogat se gândesc, deseori, dacă există posibilitatea ca bebeluşul lor să împrumute din comportamentul celei care îl poartă în pântece. Referitor la această situaţie, psihologul contactat de evz.ro a explicat că nu se poate pune o astfel de problemă deoarece singurul lucru transmis de la mamă la făt este bagajul genetic, în cazul mamei-surogat neexistând această posibilitate. Mai mult, specialistul a spus că toate comportamentele se învaţă în familie.
„Ca duhovnic, nu pot să fiu de acord”
Până în prezent, Biserica nu a formulat o poziţie oficială în legătură cu această problemă. Părintele Visarion ne-a prezentat, însă, punctul său de vedere. „Ca duhovnic, nu pot să fiu de acord cu această metodă. Între un părinte şi copil se stabilesc şi legături sufleteşti. Nu poţi să naşti un copil şi apoi să îl dai”.
Mai mult, părintele a subliniat că nu putem vorbi despre mama-surogat pentru că, practic, acea femeie nu este mamă. „Nu poate fi numită mamă o femeia care îşi dă copilul. O astfel de femeie nu îşi îndeplineşte datoria de mamă”.
În opinia părintelui Visarion, adopţia este o alternativă bună pentru cuplurile care nu pot avea copii. „Sunt atâţia copii care au nevoie de mamă. Sunt orfelinatele pline de prunci. Decât să naşti un copil fără mamă, mai bine infiezi unul care are atâta nevoie de căldura unui cămin”.
Bunici, mame pentru nepoţi În ultima perioadă, tot mai multe femei cu probleme de fertilitate au apelat la metoda mamei-surogat. Cazurile în care bunicile au dat naştere propriilor nepoţi au fost relatate pe larg în presa internaţională. Cel mai recent este cel al unei americance, în vârstă de 56 de ani, care s-a oferit să fie mamă purtătoare pentru cei trei nepoţi ai săi. Femeia a născut, luna trecută, tripleţii prin cezariană.
Un alt exemplu este cel al unei japoneze de 61 de ani, care a dat naştere propriului nepot, deoarece fiica sa nu putea face copii. Acest lucru se întâmplă extrem de rar în Japonia, unde practica nu este privită drept una normală, cu toate că nu este ilegală.
Prima femeie din lume care şi-a născut nepoţii a fost o braziliancă, în vârstă de 52 de ani. De menţionat că, în Brazilia, doar rudele apropiate au voie să fie mame surogat.
Ce acte se întocmesc între părinţii biologici şi mama-purtătoare
Pentru a se evita situaţiile în care mama-surogat se ataşază de copilul pe care îl poartă în pântece şi refuză să îl dea părinţilor biologici, se încheie o serie de acte, înainte de începerea procedurilor de reproducere asistată medical. Printre acestea se numără o declaraţie a mamei purtătoare privind cedarea drepturilor parentale cuplului asistat şi acordul de încredinţare a copilului, acceptul privind neconsemnarea datelor sale de identitate în certificatul de naştere a copilului, în actele civile şi în nici un alt înscris oficial privind maternitatea copilului şi consimţământul cuplului asistat reproductiv de a-i fi încredinţat copilul imediat după naştere, indiferent de starea lui de sănătate.