Mamă de rege și amantă de domnitor. Viața unei femei de viță nobilă, care a căzut de la mare înălțime

Mamă de rege și amantă de domnitor. Destinul dramatic al unei boieroaice din Moldova jumătății de secol XIX care a urcat fulminant apoi a decăzut.

Evenimentul Istoric  nu putea trece peste unul episoadele savuroase ale istoriei României moderne. Și nici peste biografia uneia din cele mai controversate și misterioase femei, Maria Obrenovici. Articolul  din cel mai recent număr prezintă cauzele și consecințele acesteia care au fost multiple. Revista poate fi comandantă on-line de pe edituradecarte.ro fără taxe de livrare sau poate fi cumpărată de la chioșcurile de ziare.

Destinul Mariei Obrenovici - mamă de rege

Practic, deși boieroaică având zestre, Maria a preferat aventurile galante care i-au marcat destinul . Așa s-a trezit în adolescență cu un copil în brațe, făcut cu un ofițer de origine sârbă, a cărui identitate nu se cunoaște. Băiatul, Rudi, a fost crescut de Munu care și-a atribuit calitatea oficială de mamă. Rudi va afla abia la înmormântarea în România a Mariei, că ea fusese mama lui.

Frumoasa Elena Maria Catargi a pus ochii în jurul anilor 1852-1853, pe un alt sârb, prințul Miloš Obrenović (1829-1861) Destinul părea din nou să o favorizeze. Acesta trăia în exil, în Moldova, deoarece în Serbia domneau rivalii din casa Karađorđević. Din idila lor, s-a născut la 22 august 1854, Milan, viitor prinț al Serbiei din 1868 până în 1882 și viitor rege din 1882 până în 1889. Copilul a văzut lumina zilei în conacul familiei Catargi de la Mărășești.

Destinul amantei domnitorului Cuza: îi dăruiește doi fii pe care acesta îi adoptă

Data de începere a idilei dintre domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Maria Obrenović este în 1861. În 1862, se naște primul fiu al Mariei avut cu domnitorul: Alexandru A.I. Cuza. La 12 martie 1862, Cuza  îi cumpăra o casă cochetă, cu 7 000 galbeni imperiali austrieci. Casa este Biserica Amzei, de la Manolache Zefcari. Destinul îi va zâmbi din nou.

În 1865, se naște Dimitrie, al doilea fiu al lui Cuza. Cum în acea perioadă, avuseseră loc inundații, Cuza a găsit, ori, mai bine zis, Librecht a găsit o stratagemă. A sugerat ca domnitorul să îi adopte pe cei doi copii, copii prezentanți Doamnei Elena Cuza drept copii orfani după inundații.

Exilul și sfârșitul

Maria Obrenović a murit la Dresda, în 4/16 iulie 1876, la trei ani după Cuza (Cuza a murit la Heidelberg în mai 1873 din cauza unui infarct).  Maria Obrenović s-a alăturat separat convoiului care îl ducea pe Cuza spre Predeal pentru a porni în exil spre Viena. Ulterior, a ajuns ca doamnă de onoare în suita soției viitorului împărat german Wilhelm I, Augusta.

S-a spus că Maria Obrenović care ar fi avut în jur de 45 de ani în momentul morții, ar fi murit ca urmare a unei sinucideri. Cauza care a determinat-o să aleagă această cale a fost un cancer care i-ar fi adus sfârșitul oricum în chinuri groaznice pe care a dorit să le evite.