Doi din trei britanici ezită să ajute un copil rătăcit deoarece le este frică să nu le fie interpretate greșit intențiile, avertizează un studiu al asociației pentru protecția copiilor NSPCC (National Society for the Prevention of Cruelty to Children).
Potrivit AFP, citată de Agerpres, pentru realizarea acestui raport, institutul YouGov a intervievat 2.899 de adulți britanici, dintre care o treime au declarat că s-au confruntat deja cu această situație.
Dintre subiecți, 64% au declarat că le este teamă "că ar putea fi acuzați pe nedrept sau că intențiile lor ar fi prost interpretate" dacă abordează un copil care pare a se fi pierdut.
Supravegează de la distanță
Aceste temeri sunt mai frecvente în rândul bărbaților (73%), însă și printre femei sunt puternice (56%). Totodată, 3% dintre bărbați (și 1% dintre femei) au mărturisit că chiar că și-ar continua cu pas ferm drumul lor.
De partea cealaltă, 45% au afirmat că ar rămâne "în apropiere pentru a supraveghea", iar 47% l-ar aborda pe copil.
Semnalează abuzurile
Britanicii sunt în același timp mai tentați să semnaleze cazuri suspecte de abuzuri asupra copiilor, menționează NSPCC.
Aceasta se datorează, în parte, comentariilor publice din Marea Britanie pe tema recentelor scandaluri de pedofilie implicând celebrități din show business pentru fapte care, de multe ori, datează din anii '60, '70 și '80.
Voința de a acționa
"Voința de a acționa este în creștere (...) însă, din nefericire, oamenii, deși doresc binele, continuă să ezite", a afirmat Peter Watt, responsabil din cadrul NSPCC.
"Bărbații în special se tem că ar suscita semne de întrebare privind motivul lor de a aborda un copil. Trebuie ca toată lumea să înțeleagă că a acționa este totdeauna decizia cea bună, indiferent dacă este vorba despre un copil pierdut pe stradă sau de un vecin abuziv", a adăugat acesta.