Angajatorii ca re nu cresc remunera țiile corespunzator vor fi amendați. „Stabilirea salariului de bază sub nivelul celui prevăzut la art. 1 constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei, pentru fiecare contract individual de muncă în care salariul minim este stabilit sub cel menționat în prezenta hotărâre de guvern, în măsura în care, potrivit legii, fapta nu constituie infracțiune”, se arată în HG.
Toate naţiile lumii plătesc, din salarii, contribuţii la stat. Pentru a avea o imagine cât mai explicită şi utilă a traseului banilor vă prezentăm o schemă a fiecărui procent care vi se opreşte, atat dumneavoastră, cât şi angajatorului, precum şi unde ajung aceste sume. Am ales, pentru exemplificare, salariu minim brut pe economie. Trebuie ţinut cont de faptul că sumele reţinute angajatorului nu afectează remuneraţia salariatului, dar reprezintă un efort financiar de care firma trebuie să ţină cont, având în vedere că aceste obligaţii financiare sunt plătite peste salariul pe care îl încasează angajatul. În total se ajunge să plateşti la Buget, pentru un salariu minim brut pe economie, 48% din suma brută, adică în cazul nostru 698 lei. Potrivit informaţiilor primite de la Cristian Vasilcoiu, purtătorul de cuvânt al Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale: „Majorările salariale următoare, vor viza, în special, persoanele cu salarii mici. Sursa de acoperire a majorărilor salariale o constituie bugetul de stat”.
Majorarea salariului minim aduce bani mai mulți la buget
Prin HG nr. 1/2017, de la 1 februarie, a fost majorat salariul minim pe economie, de la 1.250 de lei, la 1.450 de lei. Adică, cu 16%, pentru un program complet de lucru de 166,00 de ore, în medie, pe lună, reprezentând 8,735 lei/oră. Un număr de 1.269.259 de salariați au benefi ciat de această creștere de 200 de lei
La un salariu minim brut pe economie de 1.450 de lei, patronul urmează să suporte, cu tot cu contribuțiile sociale de pe partea angajatorului, 1.783 de lei (față de 1.538 de lei până la majorare), iar salariatul va primi o leafă netă de 1.065 de lei (față de 925 de lei), luând în calcul nivel actual al contribuțiilor.
Așadar, pentru angajatori, această majorare a salariului minim brut pe economie a venit cu o creștere de 245 de lei pe fiecare angajat.
Un efort care deja se dovedește prea mare pentru mulți patroni, în special în cazul celor din industria ușoară. Mai ales că nu au fost luate măsuri compensatorii, cum ar fi micșorarea contribuțiilor pentru asigurări sociale.
Patronatele s-au opus acestei măsuri în 2016
Să nu uităm că în noiembrie 2016, în timpul Guvernării Cioloș, sindicaliștii au cerut majorarea salariului minim brut pe economie la 1.450 de lei, însă reprezentanții patronilor s-au opus unei astfel de creșteri, fără un studiu de impact, avertizând că ar putea afecta puternic întreprinderile mici si mijlocii private.
În plus, un studiu realizat de Institutul Național de Cercetare Științifică în domeniul Muncii și Protecției Sociale, la inițiativa fostului ministru al Muncii, a arătat ca majorarea salariului minim ar urma sa ducă la scăderea competitivității firmelor private din România, cu efecte negative în primul rând asupra așa-numitelor întreprinderi vulnerabile.
Firmele private, vizate de stat să cotizeze tot mai mult
Din majorarea salariului minim brut, bugetul de stat va avea mai mult de câștigat, în condițiile în care cei mai mulți angajați cu remunerația minimă sunt în mediul privat, iar de pe urma acestora statul va putea încasa impozit pe venit și contribuții sociale la salariul minim mărit. Și aceasta, în condițiile în care, conform statisticii pe anul 2015, circa 1,1 milioane de salariați erau încadrați cu salariul minim în mediul privat și doar aproximativ 40.000 la stat. Să amintim că și amenzile de circulație au crescut, punctul de amendă fiind egal cu 10% din salariul minim brut pe economie. Aceste modificări se aplică și pentru angajatorii care aleg să efectueze munca prin intermediul zilierilor. În pofida faptului că vor stabili prin negociere între părți salariul, legea spune ca va trebui, totuși, să existe o limită minimă de 7,382 lei/oră pentru fiecare zilier.
Angajații vor migra de la privat la stat
„Sigur că e bine să crească salariile, dar când se exagerează, efectele pot fi teribile. Primul ar fi inflația cu double digits. Pe urmă, angajații vor migra la stat, lăsând doar loserii în sectorul privat, fără ca nimeni să se întrebe „cine duce în spate statul?” În momentul când angajații de la stat sunt plătiți mai bine decât cei din privat, nu mai există „capitalism”. O să vedem cu toții cum le vor crește indolența și aroganța funcționarilor publici, când se vor simți și mai „entitled”! Cum și privații vor fi nevoiți să crească lefurile, se va pierde orice competitivitate bazată pe „munca ieftină din România”. Deja este mult mai scump să produci ceva la noi, din cauza lipsei de productivitate”, consideră Ioan Grigorescu, managerul unei societăți de producție cinematografică.