Economia ar putea suporta o uşoară creştere a salariilor bugetarilor, în 2012, dar acest lucru nu va determina şi o majorare a puterii de cumpărare.
Profesorul de economie, Daniel Dăianu, fost ministru de Finanţe, este de părere că, dacă va avea loc o majorare a salariilor bugetarilor, aceasta nu poate fi decât una anemică, mai ales că, în 2012, bugetul va trebui să facă faţă şi unei ţinte de deficit de 3%. Ideea unei majorări a salariilor bugetarilor încă de la 1 octombrie a fost pusă în circulaţie de mai mulţi reprezentanţi ai coaliţiei de guvernare. Premierul Emil Boc a declarat, însă, că bugetarii vor începe să recupereze din tăierile din 2010, abia de la începutul anului viitor. EVZ: Discuţii privind creşterea salariilor bugetarilor au început să apară încă de la primele semne de creştere economică din acest an. Este sustenabilă o astfel de măsură? Daniel Dăianu: România nu are o creştere economică. Avem o uşoară revenire şi abia dacă vom avea la finalul anului 1,5%, ceea ce este nesemnificativ. De abia din 2012 putem vorbi de o revenire economică autentică. Şi Franks (Jeffrey Franks, reprezentantul delegaţiei Fondului Monetar Internaţional în România - n.r.) a spus că, în 2012, creşterea economică depinde de încasări. Este posibil ca anul viitor să avem o revenire, care să se traducă într-o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) de 3,5%. Majorări anemice
Cu cât credeţi că pot fi majorate salariile astfel încât să fie suportate de buget? Varianta preferată de Guvern este de a se opera o majorare anul viitor. Dacă se face o majorare, ea nu poate să fie decât foarte modestă. Nu se poate recupera în termeni reali, pentru că taxa prin inflaţie este foarte mare în România. Am avut 8% inflaţie în 2010. Şi în 2009 am avut o inflaţie mare. Avem, astfel, o inflaţie cumulată de aproape 20%. Creşterea nominală care se va face, chiar şi 10% să fie, eu consider că este lipsită de semnificaţie. Numai salariile de pe hârtie se pot recupera, nu veniturile. Recuperarea în termeni reali nu are cum să aibă loc. Puterea de cumpărare nu este dată de cifra nominală, este dată şi de inflaţie. Trebuie să o corectezi cu inflaţia. Noi suntem încă departe de a fi terminat consolidarea fiscală. Este posibil ca economia să suporte o creştere mică de salarii nominale, dar nu se poate vorbi despre revenirea la salariile ce au precedat tăierile. Este prematur să faci o promisiune. Creşterea exporturilor va încetini
FMI a revizuit în scăderea prognoza privind creşterea economiei româneşti în 2012, de la 3,9% la 3,7%. Care consideraţi că au fost cauzele? Este un context internaţional nefavorabil. Criza datoriilor suverane nu s-a terminat în Europa şi nu sunt perspective să se termine. Activitatea economică decelerează şi în Statele Unite. Este drept că noi depindem de pieţele europene, iar Europa încă trece prin momente foarte grele. Noi avem o economie, sau o revenire economică, care depinde covârşitor de exporturi, iar acestea nu vor putea să crească cu 30-40%. Creşterea exporturilor va încetini, iar cererea internă nu poate susţine o creştere economică. Iar noi este posibil să creştem în 2012 mai ales prin efectul de bază, deoarece am scăzut atât de mult în 2009 şi 2010, încât este firesc ca economia să-şi revină. Dar aţi văzut că şi experţii aceştia străini au menţionat, printre altele, aspecte care condiţionează creşterea economică din 2012, de realizarea de investiţii, absorbţia de fonduri europene, unde situaţia este jalnică. Pentru că dacă nu vom avea investiţii, nu vom absorbi fonduri europene, noi nu vom durabiliza creşterea economică. Miza e absorbţia banilor UE Va putea România să se înscrie, în 2012, într-un deficit de 3% ESA, aşa cum a anunţat preşedintele, (deficit ESA de 3% înseamnă deficit pe cash de 2,5-2,7% - n.r.) Foarte greu. Dacă am reuşi să creştem absorbţia de fonduri europene într-atât de mult încât să operăm diminuări de cheltuieli în anumite poziţii ale structurii bugetului, am putea să ne apropiem de 3%. Chiar dacă o creştere economică ar putea să mai aducă încă un 1% din PIB încasări fiscale suplimentare. Dar ne va fi foarte greu. Vom avea foarte mari dificultăţi în a reduce deficitul la 3%, iar efectul efortului de restrângere a cheltuielilor va fi de restrângere a activităţii economice. Dacă am duce absorbţia de fonduri europene la peste 3% din Produsul Intern Brut (PIB) am putea să compensăm efortul bugetar de a reduce deficitul, care în acest an trebuie să fie de până la 4,4%. Dacă se face o majorare, ea nu poate să fie decât foarte modestă. Nu se poate recupera în termeni reali pentru că taxa prin inflaţie este foarte mare în România. Am avut 8% inflaţie în 2010, la fel şi în 2009". DANIEL DĂIANU, profesor de economie şi fost ministru de finanţe 5% era majorarea avansată de Varujan Pambuccian, reprezentantul minorităţilor naţionale
Citiți și:
- Liderii coaliţiei s-au contrazis în declaraţii. Salariile bugetarilor vor fi majorate abia în 2012
- Jeffrey Franks, FMI: O parte dintre români simt deja creșterea economică