Noile legi privind achiziţiile publice intră joi în vigoare, iar normele de aplicare urmează să fie adoptate în Guvern pe 31 mai, potrivit datelor Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice (ANAP).
Preşedintele ANAP, Bogdan Puşcaş, declara marţi că angajamentul Guvernului este ca în data de 31 mai să fie aprobate Hotărârile privind normele de aplicare.
„Odată cu cele patru legi (ale achiziţiilor publice n.r.), ANAP a repornit un proces de transformare a legislaţiei secundare. Vor fi trei norme de aplicare, care se vor concretiza prin HG, dar am avut deja o etapă de preconsultare publică. Acum sunt în forma semi-finisată pe site-ul agenţiei, urmând ca în perioada următoare să integrăm şi observaţiile ministerelor de linie. Angajamentul Guvernului este ca pe 31 mai să reuşim aprobarea acestor HG”, a declarat preşedintele ANAP, Bogdan Puşcaş, citat de Agerpres.
Potrivit acestuia, normele privind concesiunile de servicii şi cele de lucrări ar putea să mai întârzie, pentru că necesită o atenţie mai mare, având în vedere că se urmăreşte deblocarea unor proiecte de infrastructură mare, care au aşteptat ani de zile noile prevederi cu privire la parteneriatul public privat.
Cum se determină oferta cea mai avantajoasă
ANAP precizează că pentru determinarea ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, prin noul pachet se aplică unul dintre următoarele criterii de atribuire: preţul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut, cel mai bun raport calitate-preţ, cel mai bun raport calitate-cost. Pentru a facilita accesul IMM-urilor, prin noile legi se vor utiliza reguli de împărţire pe loturi a contractului de achiziţie publică. Autorităţile contractante vor trebui să justifice decizia de a nu recurge la atribuirea contractului pe loturi.
Pentru contractele de achiziţie publică de lucrări a fost introdus un prag de peste 22,9 milioane lei, echivalentul a 5,22 milioane euro, pentru cele de produse şi servicii (se aplica şi autorităţilor locale pentru o abordare unitară) de 591.918 lei (135.000 euro), iar pentru contractele de servicii care au ca obiect servicii sociale şi alte servicii specifice, indiferent de tipul autorităţii contractante - 3,312 milioane lei (750.000 euro).
De asemenea, pentru achiziţia directă, pragurile valorice sunt de 132.591 lei pentru produse şi servicii şi de 441.730 lei pentru lucrări. Prin noul pachet de legi s-au redus termenele limită în cadrul procedurilor de atribuire.
Astfel, în cazul licitaţiei deschise, termenul minim de depunere a ofertelor este de 35 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15 (până acum termenul era de 40 de zile). În cazul licitaţiei restrânse, termenul minim de depunere a candidaturilor este de 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 15, iar termenul minim pentru depunerea ofertelor este de 30 de zile, cu posibilitatea de reducere până la 10 zile. În prezent, termenul pentru depunerea candidaturilor este de 30 de zile, iar pentru depunerea ofertelor de 35.
În cazul procedurii de atribuire s-a introdus posibilitatea utilizării negocierii competitive pentru atribuirea contractelor în care este necesar un anumit grad de flexibilitate determinat de faptul că implică soluţii inovatoare, adaptarea produselor disponibile în mod larg pe piaţă, complexitate sporită. Se introduce şi o nouă procedură, respectiv a parteneriatului pentru inovare.
Studiu de fundamentare pentru concesiuni
În ceea ce priveşte concesiunile, atunci când o autoritate contractantă va intenţiona să realizeze un proiect prin atribuirea unui contract pe termen lung care să cuprindă fie executarea de lucrări şi operarea rezultatului lucrărilor, fie prestarea, gestionarea şi operarea de servicii, autoritatea contractantă va avea obligaţia de a elabora un studiu de fundamentare prin care se va demonstra necesitatea şi oportunitatea realizării proiectului în acest mod.
Acest lucru se va realiza şi în cazul în care proiectul pe termen lung va presupune crearea unei societăţi având ca acţionari operatorul economic, pe de o parte şi autoritatea contractantă sau entitatea contractantă pe de altă parte. Studiul de fundamentare se va baza pe un studiu de fezabilitate în cazul proiectelor implicând executarea de lucrări. Prin studiul de fundamentare autoritatea contractantă are obligaţia să analizeze dacă atribuirea contractului implică transferul unei părţi semnificative a riscului de operare către operatorul economic. În cazul în care, urmare a analizei menţionat, autoritatea contractantă constată că o parte semnificativă a riscului de operare nu va fi transferată operatorului economic, contractul respectiv va fi considerat contract de achiziţie publică.
Pe partea de contestaţii, se introduce un instrument nou, respectiv notificarea, drept condiţie obligatorie, prealabilă formulării unei contestaţii în faţa Consiliului Naţionale de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) sau a instanţei de judecată.
În contextul intrării în vigoare a noilor legii privind achiziţiile publice începând cu data de 26 mai 2016, Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice atrage atenţia autorităţilor contractante cu privire la procesul de evaluare a documentaţiilor de atribuire/anunţurilor /invitaţiilor de participare publicate în SEAP.
„Având în vedere faptul că la data intrării în vigoare a noii legislaţii se abroga prevederile O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările şi completările ulterioare, şi implicit prevederile art. 331 referitoare la reglementarea activităţii de evaluare ex-ante a documentaţiilor de atribuire, până la adoptarea normelor metodologice de aplicare a acestor legi, ANAP va evalua documentaţiile de atribuire noi transmise în sistem până la data de 16.05.2016 inclusiv, ţinând cont de faptul ca prevederile legale instituie un termen de maxim 10 zile prevăzut pentru evaluarea conformităţii documentaţiilor de atribuire", arată ANAP.