Ministrul Educaţiei Daniel Funeriu a vorbit azi, la deschiderea noului an şcolar, despre necesitatea unei "educaţii de încredere" şi "recredibilizarea sistemului de învăţământ".
"Vreau să îi invit pe copiii români să aibă încredere în ei, în puterile lor. Şcoala românească trebuie să fie un drum către visul fiecarui copil. (...) Fără o educaţie de calitate, România nu îşi poate privi viitorul cu încredere", a spus Daniel Funeriu. Noul an şcolar începe însă sub auspicii sumbre: reduceri salariale, dascăli ameninţaţi cu pierderea slujbelor, şcoli închise şi rezultate foarte slabe la examenele naţionale. Cum aţi caracteriza situaţia sistemului de învăţământ din România? Mai aveţi încredere în şcolile româneşti? Reprezentanţii profesorilor au anunţat că vor da ministerul în judecată, pentru reducerea indemnizaţiei de concediu cu 25%. Este vorba despre 100.000 de angajaţi din educaţie, cei mai mulţi profesori. Cadrele didactice au luat chiar în considerare boicotarea începutului de an şcolar. Pe 5 octombrie sindicatele din învăţământ au anunţat un miting de protest, în faţa Palatului Cotroceni, la care vor participa membri ai Federaţei "Spiru Haret" şi cei ai Federaţiei Educaţiei Naţionale (FEN). Rezultate slabe la BAC Şcoala românească nu stă bine nici pe hârtie. La sesiunea de vară a examenului de bacalaureat, mai puţin de 70% dintre absolvenţii de clasa a XII-a au promovat. Astfel, în urma soluţionării contestaţiilor, rata de prmovare a fost de 69,3%, cu peste 12 procente nai mică decât promovabilitatea de anul trecut, potrivit datelor Ministerului Educaţiei. Nici din a doua încercare, mulţi elevi nu au avut mai mult succes. Rata de promovare înregistrată la sesiunea august - septembrie a fost puţin peste 32%, cu peste 40% mai mică decât anul trecut. Pentru anul viitor, ministrul a pregătit o nouă reformă: a modificat calendarul examenului de Bacalaureat şi pe cel al evaluării naţionale. Astfel, toate probele se vor susţine la sfârşitul anului şcolar. VEZI AICI CALENDARUL EVALUĂRILOR NAŢIONALE ŞI AL EXAMENULUI DE BACALAUREAT Rezultatele slabe de la examenele naţionale sunt dublate şi de diverse clasamente şi studii privind învăţământul românesc. Cel mai recent, un document al fundaţiei non-profit Bertelsmann, arată că românii sunt cetăţenii din Uniunea Europeană cu cel mai redus nivel al învăţării pe tot parcursul vieţii. Lidere în Europa sunt state precum Danemarca, Suedia, Finlanda şi Olanda. OPINIA SPECIALISTULUI: "Un statut aparte pentru educaţie" Cristian Hatu, expert în educaţie al Societăţii Academice din România, identifică slaba finanţare drept una dintre cauzele problemelor majore din învăţământul românesc. În opinia sa, o soluţie ar fi, după modelul altor state, creşterea numărului de elevi la un profesor, în condiţiile în care, în prezent, sunt 14 elevi la un cadru didactic. "Sindicatele nu vor fi de acord. Ele trebuie să decidă: să fie plătiţi toţi profesorii prost sau să rămână mai puţini, pe salarii mai bune", subliniază Cristian Hatu. O altă posibilă sursă de venit ar fi programele de formare a profesorilor, amplu contestate. În opinia reprezentantului SAR, pentru o reformă eficientă, trebuie regândit cadrul curicular şi folosită expertiza altor state care pot servi drept exemple de succes. "Educaţia ar trebui să aibă un statut aparte, astfel încât implicarea politicului să fie cât mai mică. Trebuie acordat şi credit acestor oameni. În momentul în care vezi că un om face anumite lucruri, înţelege lucrurile la un anumit nivel, nu mai poţi vorbi despre spijin politic", Cristian Hatu, SAR Cum aţi caracteriza situaţia sistemului de învăţământ din România? Mai aveţi încredere în şcolile româneşti?