Desființarea SIIJ este un subiect la ordinea zilei. În prezent se discută dacă anchetarea judecătorilor se va întoarce în competența DNA. În acest caz, magistrații se tem că vor putea fi cercetați de DNA pentru soluțiile pe care le pronunță.
Desființarea SIIJ este un subiect la ordinea zilei, căci va influența tabloul general al justiție. În prezent se discută dacă anchetarea judecătorilor se va întoarce în competența DNA.
Magistrații se tem că DNA va redeveni un instrument de presiune
Desființarea SIIJ ar putea avea ca efect revenirea în competența DNA a anchetării judecătorilor, potrivit Q Magazine. Publicația analizează cifre concrete legate de fenomenul „corupției” în rândul magistraților. Procurorii DNA au deschis sute de dosare penale judecătorilor, însă au trimis în judecată foarte puțini.
În perioada 2003-2018, din 3662 de dosare au ajuns în fața instanței 161 de magistrați, deci, o medie de 4%. Dosarul penal a fost doar un instrument de presiune și teroare asupra judecătorilor și procurorilor, scrie revista. Aceștia trebuiau să se alinieze unei anume politici care cerea să nu fie prea multe achitări.
Premisele desființării SIIJ și ale redobândirii de către DNA a competenței de efectuare a urmăririi penale față de judecători și procurori (cum prevede proiectul de lege inițiat de Ministerul Justiției) generează deja temeri puternice și legitime în rândurile magistraților (în special al judecătorilor). Moivul este că DNA va redeveni un instrument de presiune.
Miza obiectivului unei rate mari de achitări: procurorii să fie premiați
Judecătorul Simona Marcu, membru în CSM, amintea într-un interviu acordat Q Magazine că DNA a cerut și a verificat, de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2.166 de Hotărâri pronunțate de judecătorii acestei instanțe.
Noul ministru al Justiției, Stelian Ion, a atras atenția că este importantă o rată scăzută a achitărilor. Așadar judecătorii trebuie să confirme rechizitoriile procurorilor, pentru ca procurorii să fie lăudați și premiați. În caz contrar, judecătorii știu că pot fi cercetați de DNA chiar pentru soluțiile pe care le pronunță, arată publicația.
În anul 2003, DNA a urmărit penal 146 de magistrați și a trimis în judecată 3. În 2011, DNA a făcut dosare penale unui număr de 233 de judecători și procurori, din care doar 5 ajung în instanță. În 2014, numărul crește la 317, și 35 de judecători și procurori sunt acuzați oficial. Este anul de glorie al DNA legat de magistrații trimiși în instanță. În 2016, DNA deschide dosare penale unui număr de 403 magistrați din care doar 16 ajung să fie trimiși în judecată. În 2017, numărul scade la 381 de urmăriți penal și doar 6 ajung în instanță. În 2018, numărul magistraților urmăriți penal revine la nivelul înregistrat cu cca 10 ani în urmă, 196. Dintre aceștia doar 3 sunt trimiși în judecată.
Mai multe date despre această analiză la acest link.