Mai multe asociații ale magistraților din România critică Ministerul Justiției pentru „jocul de gleznă” făcut în cazul Legilor Justiției. Magistrații susțin că noul pachet de Legi ale Justiției sunt, de fapt, vechile legi, cu mici modificări la unele articole, care sunt criticabile de către Uniunea Europeană.
Trei asociații ale magistraților, respectiv Asociaţia Forumul Judecătorilor din România, Asociaţia Mişcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor şi Asociaţia Iniţiaiva pentru Justiţie , susțin că prin noul pachet de Legi ale Justiției, sunt compromise toate eforturile făcute în ultimii ani, în materie de luptă anticorupție sau împotriva crimei organizate.
Pachetul de legi a fost trimis de către Ministerul Justiției la Consiliul Superior al Magistraturii pentru avizare.
„În ciuda angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene, se menţin aproape toate modificările nocive criticate de organismele internaţionale în ultimii ani: concursurile de promovare la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, precum şi în funcţii de execuţie la curţile de apel, tribunale şi parchetele de pe lângă acestea (fiind şi singura formă de promovare permisă prin lege până la 31 decembrie 2025) nu au caracter meritocratic şi rămân sub controlul total al Secţiei pentru judecători a CSM, Inspecţia Judiciară este minor cosmetizată, rolul Institutului Naţional al Magistraturii, prin Consiliul Ştiinţific, în numirea inspectorilor este înlăturat total, libertatea de exprimare a magistraţilor este grav afectată, fiind menţinută obligaţia de abţinere de la manifestarea sau exprimarea defăimătoare în raport cu celelalte puteri ale statului”, se arată în comunicatul de presă.
Controlul pe DNA și pe DIICOT
Magistrații critică modificarea prin care procurorul general al României, poate să infirme soluțiile date de procurorii DNA sau DIICOT în dosarele instrumentate. Acest aspect constituie o ingerință maximă în activitatea procurorului, care se bucură de principiul independenței, care presupune că un procuror ierarhic superior nu poate imixtiona în activitatea lui.
„De asemenea, au fost introduse reglementări care asigură posibilitatea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie de a infirma motivat toate măsurile şi soluţiile adoptate de procuror (inclusiv de procurorii DNA/DIICOT), prevederi de natură a încălca obligaţiile asumate de România prin Actul de aderare la Uniunea Europeană de a asigura independenţa DNA. De facto, prin aceste proiecte, se compromit toate progresele făcute de România în lupta anticorupţie şi împotriva crimei organizate şi se încearcă controlarea activităţii celor două parchete specializate de factorul politic, prin intermediul Procurorului General al României, care este numit eminamente politic”, se mai arată în comunicatul de presă.
Magistrații pot fi numiți direct în anumite funcții
Un alt capitol criticat de magistrați se referă la posibilitatea ca vicepreședinții instanțelor de judecată sau procurorii șefi adjuncți să fie numiți în funcție fără concurs. Acest lucru ar permite ca politicul să imixtioneze direct în activitatea justiției române.
„Se configurează astfel un sistem clientelar înăuntrul magistraturii, ceea ce este inacceptabil, deoarece pune în pericol însăşi independenţa sistemului judiciar. În plus, într-o perioadă în care sunt vacante peste 1000 de posturi de judecător şi procuror, se propune mărirea perioadei de şcolarizare la Institutul Naţional al Magistraturii de la 2 ani la 3 ani, propunere care nu are la bază niciun studiu de impact, nicio analiză de nevoi si nicio evaluare a situaţiei personalului din sistemul judiciar”.