Procurorii italieni au deschis un dosar pe numele omului de afaceri stabilit în Alba Iulia, Pasqualino Ariganello. Cu toate că acesta este întemnițat în Italia, procurorii italieni au cerut către omologii de la Curtea de Apel din Alba Iulia, extinderea mandatului european de arestare. Afaceristul are legături cu mafia italiană.

Procurorii italieni au deschis un dosar pe numele omului de afaceri stabilit în urmă cu mai bine de 15 ani în Alba Iulia, Pasqualino Ariganello. În prezent, acesta se află în detenție într-o închisoare din Italia. Procurorii au cerut către procurorii Curții de Apel din Alba Iulia, extinderea mandatului european de arestare. Potrivit unor publicații din Italia, afaceristul este suspectat de legături cu Mafia `Ndrangheta.

Cererea trimisă de către procurorii italieni este motivată prin faptul că ultima adresă cunoscută a omului de afaceri se află în Alba Iulia.

Potrivit IGPR, cetățeanul italian era urmărit de autoritățile din Italia pentru bancrută frauduloasă şi a fost depistat de polițiștii români, cu sprijinul Centrului de Cooperare Poliţienească Internaţională al Poliţiei Române. Bărbatul de 62 de ani, urmărit internațional, a fost depistat la Alba Iulia unde trăia de 15 ani.

În data de 7 martie 2018, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins contestaţia italianului la măsura arestării pronunţate anterior la Curtea de Apel, în vederea extrădării acestuia în Italia.

În aceeaşi zi, în cursul serii, Ariganello Pasqualino a suferit un accident vascular cerebral şi a fost transportat la serviciul de Urgenţă al Spitalului Judeţean Alba.

Pasqualino a declarat pe parcursul procesului desfăşurat la Curtea de Apel că nu este de acord cu extrădarea în Italia. Acesta a spus că nu ar fi avut parte de un proces corect în ţara sa de origine, care s-ar fi desfăşurat în absenţa lui.

Din documentele transmise de autorităţile italiene a rezultat faptul că acesta are o sentinţă de contopire a unor pedepse, rezultând o condamnare de 9 ani, 3 luni şi 29 de zile.

Italianul  locuia în Alba Iulia din 2001 şi a derulat afaceri în domeniul imobiliar. Presa din Italia scrie că acesta ar fi avut legături cu gruparea mafiotă ‘Ndragheta.

Numele lui Ariganello Pasqualino este inclus pe o listă de reprezentanţi ai organizaţiei implicaţi în afaceri derulate în ţări din estul Europei.

Pasqualino a înfiinţat SC Trustul de Construcţii Industriale SRL, care a avut o activitate economică importantă în anii 2000. Italianul mai deţinea la Alba Iulia şi restaurantul Nettuno, situat la ieșirea din Alba Iulia, spre Aiud.

În 2007, firma a cumpărat ruinele fostei fabrici Refractara din Alba Iulia. Din cele zece milioane de euro pe care trebuia să le dea, a plătit doar 2 milioane.

Pentru că nu a putut valorifica platforma şi în condiţiile unor credite mari la bănci, firma italianului a ajuns în 2010 în insolvenţă și bunurile ei, inclusiv fabrica, au fost vândute de un lichidator.

Refractara a fost dărâmată integral pentru recuperarea fierului vechi. Fabrica s-a închis în 2005 și avea 2.000 de angajați. 

Un articol din prestigiosul ziar italian Repubblica, îl amintește pe omul de afaceri din Alba Iulia, Pasqualino Ariganello, în contextul afacerilor din țările Europei de Est ale mafiei calabreze `Ndrangheta. Articolul este scris de jurnalistul Roberto Saviano, aflat de 12 ani sub protecția carabinierilor din cauza dezvăluirilor pe care le face în legătură cu grupările mafiote din Italia și din exterior, informează Alba 24.

„Clanurile nu mai sunt oaspeți, ci consideră Slovacia și alte țări ca extensii ale Locridei (zonă din Calabria – n.r.). Cine ucide jurnaliștii trimite un mesaj: Sunteți toți expuși, vă putem lovi.”, potrivit articolului din presa italiană.

Jurnalistul italian prezintă, de asemenea, ramificațiile mafiei în Europa de Est, în țări precum România, Ungaria sau Polonia, explicând care a fost rolul organizației în anii de după căderea cortinei de fier.

„De aceea nu există companii mai bine infiltrate în Est ca cele ale organizațiilor criminale italiene după căderea zidului Berlinului. Mafiile italiene au devenit „cârjele” care au sprijinit fragila burghezie a țărilor est-europene cu creștere economică: ei au acționat ca un mediator pentru mediul de afaceri italian care nu găsea un interlocutor serios în Europa post-comunistă.

Firmele italiene voiau să se mute în est dar găsirea unei căi legale era aproape imposibilă pentru că regimurile căzute au lăsat în urma lor doar decădere și un sistem birocratic complet prăbușit. Legătura cu un clan mafiot însemnă găsirea unei “agenții” capabile să se descurce repede cu formalitățile administrative și să pună în funcțiune noua companie. Pentru firmele din vest, mafia garanta mână de lucru ieftină, viteză mare de producție și lipsa problemelor de ordin sindical: un adevărat paradis pentru antreprenori.”, potrivit Repubblica.it.

Jurnalistul italian Roberto Saviano, face și o radiografie a personajelor care reprezintă `Ndrangheta în Europa de Est. Este o listă destul de lungă, pe care se află și omul de afaceri italian, aflat de peste 15 ani în Alba Iulia.

„Mai mult decât atât Francesco Schiavone „Cicciariello” a investit în Slovacia și Polonia, Luigi Diana a investit în Ungaria, Cosca Grande Aracri în România, Antonio Prudentino (Sacra Corona Unita) în Albania, Cosa nostra a investit în reciclarea deșeurilor din România.

Lista este foarte lungă iar acest lucru se pune pe seama lipsei de reacție în țările în care s-a investit: Ugo De Lucia în Poprad (Slovacia), Pietro Licciardi în Praga, Giancarlo De Luca în Nagylak (în Ungaria la granița cu România), Pino Bonavita în Praga, Pasqualino Ariganello în Alba Iulia (România), Antonio Cella în Glogow (Polonia), Pasquale Avagliano în Timișoara (România).”, a precizat jurnalistul italian.