Gabriel se zbate să scape de obezitate: la 7 ani avea 97 kg, în doi ani a ajuns la 56, iar acum are 62. Fiindcă mama nu-l putea opri din mâncat, a fost internat într-un centru de plasament.
În vara lui 2008, povestea lui Gabriel Măcărel, un băieţel de 7 ani dintr-o comună din Botoşani, a şocat o ţară întreagă. A ajuns la spital după ce mâncase 5 kilograme de jumări.
Medicii l-au urcat pe cântar şi s-au crucit: avea 97 kg. În doi ani, cât a stat într-un centru de plasament din Botoşani, Gabriel a ajuns la 56 kg. Reintegrat în familie, băiatul s-a pus iar pe mâncat.
În martie, anul acesta, a fost dus într-un centru din Dorohoi. A intrat cu o greutate de 67 kg. Acum are 62. Din mai 2008 până în iunie 2010, Gabriel Măcărel a stat la centrul de plasament "Sf. Spiridon" din Botoşani. Aici a fost supus unui regim alimentar strict, combinat cu multă mişcare.
"Când a plecat din centru, în vara lui 2010, avea 56 kg", a declarat Marius Pohoaţă, şeful centrului din Botoşani.
La centrul de plasament, departe de oalele cu mâncare
Traseul lui a fost sinuos. A fost plasat la un asistent maternal şi ulterior reintegrat în familie, la mama sa din comuna Tudora. Aici a stat câteva luni deoarece specialiştii Direcţiei au observat că se îngrăşase iar. Acum, băiatul de 10 ani se află într-un centru din Dorohoi al Direcţiei pentru Protecţia Copilului.
"În martie 2011, când a fost adus la noi, avea 67 kg. Mama nu-l poate opri de la mâncare. Acum are 62", a declarat Daniela Ionescu, şefa complexului "Casa Mea" din Dorohoi. Băiatul locuieşte în complexul de apartamente şi urmează şcoala de arte şi meserii din Dorohoi. Povestea lui a făcut înconjurul ţării în 2008, când acesta a ajuns la spitalul din Botoşani pentru că mâncase exagerat.
"Aveam într-o oală vreo 5 kilograme de jumeri cu slănină sleită. Gabriel a luat oala, mămăliga şi pâinea şi a început să mănânce. Şi gol, şi cu furculiţa, şi cu mâinile, cu ce apuca. I s-a făcut rău", povestea în 2008, Silvia Măcărel, mama băiatului.
REUŞITĂ. La centrul de plasament, program de mişcare. Băiatul cântăreşte acum 62 de kilograme
"Mânca până vomita. Ştiu că sunt vinovată"
Femeia recunoştea că a greşit cu alimentaţia. "Ştiţi ce balamuc aveam cu el dacă nu îi dădeam? A spart geamurile la dulapul unde era mâncarea. Am ajuns să duc mâncarea în pod, dar se urca pe scară, se suia în pod şi mânca acolo", explica aceasta.
Mânca la o masă 4 castroane de borş, o friptură, jumătate de mămăligă şi o farfurie cu jumări. Mânca până vomita. "Îmi dădeam seama că e sătul când vomita. Ştiu că sunt vinovată, dar ce să fac?", spunea mama.
Specialiştii de la Direcţia pentru Protecţia Copilului Botoşani spun că Gabriel va sta internat în centru pe o perioadă nedeterminată, până va reveni la o greutate acceptabilă. Sunt reticenţi însă că, odată cu revenirea în familie, se va putea abţine de la mâncare.
"Ştiţi ce balamuc aveam cu el dacă nu îi dădeam de mâncare? Am ajuns să duc mâncarea în pod, dar se urca pe scară şi mânca acolo."
SILVIA MĂCĂREL, mama copilului
CÂND DIETELE EŞUEAZĂ
Operaţiile sunt ultima soluţie pentru copiii obezi
Cristina Lica
Ionuţ Răcean, copilul de 12 ani şi 102 kilograme, a cărui poveste a fost publicată în ediţia EVZ de ieri ("Micşorarea stomacului, cadou de Crăciun"), a trecut cu bine de operaţie şi e sigur că va da jos 50 kg într-un an. Medicii spun că numărul copiilor care apelează la operaţiile pentru slăbit creşte de la an la an. Cei mai mulţi se îngraşă pentru că mănâncă mult, nu din cauza dereglărilor hormonale.
Copii peste 10 ani, cu dublul greutăţii normale
Chirurgii trimit iniţial copiii obezi la nutriţionist, însă curele de slăbire eşuează în 95% din cazuri, ajungându-se la operaţie. În general, sunt operaţi copii peste 10-11 ani care au dublul greutăţii normale.
"Se fac în special operaţii de micşorare a stomacului, mai fiziologice. Cel mai mic copil operat avea 10 ani şi 120 de kilograme, dar am operat şi copii de 13 ani la 176 de kilograme, ceea ce e enorm", spune dr. Rubin Munteanu, medic chirurg la Spitalul "Sf. Ioan", din Bucureşti.
Organisme tinere, copiii suportă bine aceste operaţii, se refac şi slăbesc chiar mai repede decât adulţii, mai spune chirurgul specializat în astfel de intervenţii. Problema obezităţii ţine de educaţie.
"E important ca cei mici să mănânce la masă, aşezaţi, cu mâinile curate, nu între mese, în picioare, la repezeală, cu mâinile nespălate", atrage atenţia specialistul.
Citiţi şi:
- ARMĂ PENTRU GRAŞI ŞI GRĂSUŢI: implantul care micşorează stomacul mai bine ca operaţia
- Viaţa cu stomac mai mic: "Cum am slăbit 60 kilograme şi m-am făcut poliţistă"
- DEZBATERE EVZ. Nutriţionist: Şaorma cu de toate, "reţeta ideală de a ajunge pe mâinile cardiologului"