Lupta stransa in alegerile poloneze

Liberalii din Platforma Civica si partidul Lege si Justitie (PiS), al premierului Jaroslaw Kaczynski, au intrat deja in cursa alegerilor anticipate poloneze, programate pentru 21 octombrie.

Asta dupa ce, vineri seara, 377 din cei 460 de deputati au votat pentru autodizolvarea legislativului, in incercarea de a pune capat crizei declansate de destramarea coalitiei guvernamentale, condusa de PiS.    

Imediat dupa vot, Jaroslaw Kaczynski i-a revocat din guvern pe titularii portofoliilor importante, printre care ministrul justitiei, cel al finantelor si al externelor. Premierul a incercat astfel sa impiedice destituirea colaboratorilor sai, care erau tinta unor motiuni de neincredere, cu mari sanse de a fi votate.

Desi anuntase initial ca acestia vor ramane in guvern ca simpli secretari de stat, Kaczynski a anuntat, sambata, ca vor fi reinstalati in functii „rapid”. „Am profitat de posibilitatile pe care ni le ofera Constitutia”, a declarat premierul polonez, explicand manevra.

Doi ani de criza Partidul fratilor Kaczynski a ajuns la putere in urma cu doi ani, cu un discurs anticoruptie si promisiunea ca ii va demasca pe fostii colaboratori ai regimului comunist.

Cu exceptia desfiintarii serviciilor de informatii militare si a instituirii unei agentii de lupta impotriva coruptiei, PiS nu a facut insa mare lucru, scrie „Financial Times”.

Reformele economice au trenat, acuzatiile de coruptie la adresa guvernului nu au intarziat sa apara, cearta din sanul coalitiei a creat o eterna criza guvernamentala, iar imaginea tarii a fost afectata de tonul nationalist al executivului.  

Rezultatele nu tocmai bune ale guvernarii nu au adus o lipsa de popularitate. In vreme ce mai multe institute situau PiS la doar 3 procente in spatele liberalilor, un ultim studiu dat publicitatii de „Gazeta Wyborcza” arata ca partidul premierului ar fi chiar pe primul loc, cu 4% avans.

In vreme ce formatiunea extremista Autoapararea se afla la limita pragului de 5%, cea de-a treia grupare care va accede cu siguranta in parlament este  Formatiunea Stanga si Democratii, creditata cu 13%.

Gruparea, care ii include pe social-democratii din partidul postcomunist SLD si pe fostii militanti ai miscarii anticomuniste Solidaritatea, se bucura de sprijinul fostului presedinte Aleksandr Kwasniewski.