În Duminica Rusaliilor, locuitorii Hunedoarei s-au urnit cu greu spre secţiile de votare.
Pe la câte-o şcoală sau o grădiniţă, mai ales dimineaţa, când vremea era cât se poate de mohorâtă, rar mai intrau şi ieşeau câte două-trei persoane. Asta ca să sporească suspansul creat în jurul disputei electorale.
Cele două tabere politice care şi-au propulsat candidaţii în turul al doilea, PNL şi PDL, s-au urmărit toată ziua una pe cealaltă. PNL a câştigat Deva şi consiliul judeţean, dar realizarea nu ar fi completă fără Primăria Hunedoarei. PDL apăra cea mai importantă „enclavă“ portocalie dintr-un judeţ galben.
Până spre seară, o singură sesizare ajunsese totuşi la Biroul Electoral Municipal: democrat-liberalii reclamau faptul că pe străzile oraşului circulau mai multe maşini din care persoane necunoscute coborau, îi acostau pe trecători şi încercau să-i facă să voteze cu candidatul liberal Ovidiu Hada. BEM a „dat în lucru“ sesizarea poliţiei şi... cu asta, basta. Scandal cu pachetele de mâncare
Un alt conflict deschis, pe punctul de a degenera, s-a rezolvat de la sine în jurul amiezii. La o cantină a unui liceu din oraş se pregăteau pachete de mâncare cu sigla PNL. Primarul în funcţie Nicolae Schiau (candidatul PDL) şia ieşit din pepeni şi a descins la faţa locului. Sub ochii câtorva reporteri, membrii celor două tabere au schimbat cuvinte grele. Gesticulările şi comportamentele extrem de nervoase s-au lăsat şi cu farfurii sparte. Când primarul Schiau s-a convins că era vorba despre pachete făcute pentru reprezentanţii PNL din comisiile de votare, şi nu de „mită electorală“, lucrurile s-au mai liniştit. Cei de la PDL pregătiseră, la rândul lor, pacheţele cu mâncare pentru propriii lor reprezentanţi în secţiile de votare.
Totuşi, primarul Schiau declara că nu poate să-şi explice „de ce o cantină a unui liceu (instituţie de stat cu caracter public) funcţionează duminica, mai ales că are destule resurse candidatul PNL pentru a pregăti pacheţelele oamenilor săi în altă parte?“.
Hunedorenii s-au mai animat spre după-amiază, când la secţiile de votare se adunaseră în număr ceva mai mare. Câte un tinerel care-şi declara calitatea de operator al unei asociaţii cu nume englezesc (Act For Europe) încerca zadarnic să afle de la cei care ieşeau de la urne pe cine au votat. La 10-15 oameni abia dacă-i răspundea vreunul... În rest, oamenii preferau să se prevaleze de „secretul votului“. Unii, puşi pe glume, le mai răspundeau cu expresii de genul: „Am votat cu viitorul primar“, şi-atât.