Când Ucraina dă undă verde negocierilor cu Rusia, intervine ori preşedintele SUA, Joe Biden, ori secretarul de stat al SUA, Antony Blinken, ori premierul Marii Britanii, Boris Johnson, şi preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, schimbă macazul.
O asemenea situaţie s-a înregistrat şi în primele zile ale războiului, după ce Kievul a transmis mesajul "Suntem pregătiţi pentru a discuta cele patru condiţii ale Rusiei", şi după negocierile de la Istanbul...
De ce? Pentru că SUA şi Marea Britanie nu doresc încheierea acestui război? Pentru că SUA şi Marea Britanie au declanşat acest război, prima pentru a crea o nouă linie strategică împotriva Rusiei, iar a doua pentru a-şi putea continua hegemonia asupra Europei, scrie Mehmet Ali Güller în Cumhuriyet.
SUA şi Marea Britanie doresc un "război lung"
Dacă detaliem puţin:
- - SUA construiesc axa Arctic-Marea Mediterană: Această axă începe de pe coasta Arcticii, include regiunea Baltică, Europa de Est cu centrul Polonia-Ucraina, se uneşte cu vestul Mării Negre şi coboară de-a lungul Greciei şi Mării Egee către Mediterana de Est până în Creta... Şi Planul Baltic al NATO, care a fost adoptat în 2019, urmărea acest obiectiv, iar eforturile pentru aderarea Suediei şi Finlandei la NATO sunt din acelaşi motiv...
- - Din punctul de vedere al Washingtonului, renunţarea axei Berlin-Paris la obiectivul "autonomie strategică" este posibilă prin declanşarea/continuarea războiului în Europa. SUA îşi fac socoteala că astfel Germania va tăia legătura cu Rusia, pentru că "autonomia strategică" înseamnă şi energie, şi astfel continentul va avea nevoie de America.
Germania şi Franţa vor negocieri
Şi tocmai din acest motiv, axa Berlin-Paris a încercat permanent să pună frână crizei din Ucraina. A încercat să împiedice ca această criză să nu se transforme pe teren într-o problemă a NATO, s-a opus sancţiunilor împotriva Rusiei, iar când a fost nevoită să aplice sancţiunile a încercat să ţină energia în afara lor, nu a dorit deloc să sprijine militar războiul pentru a nu se prelungi...
În toată această perioadă, Berlinul a avut dificultăţi în interior. Pentru că atunci când Scholz avea piciorul pe frână, Verzii apăsau acceleraţia. Pentru a putea continua cu acest guvern, cancelarul Germaniei Olaf Scholz a făcut mereu concesii.
În consecinţă, Germania şi Franţa, ba chiar şi Italia, pentru că interesele lor o impun (interesele deţinătorilor de capital), nu dorersc prelungirea războiului şi încheierea lui într-un fel sau altul. Mai mult, Macron, la fel ca Henri Kissinger, susţine că pentru încheierea păcii Ucraina ar trebui să cedeze teritorii Rusiei.
Undă verde pentru aderarea Ucrainei la UE
În acest scop cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, preşedintele Franţei Emmanuel Macron, şi prim-ministrul Italiei, Mario Draghi, au vizitat Kievul pe 16 iunie. Principalul mesaj transmis de cei trei înalti oficiali a fost acceptarea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană. Cât de lung şi accidentat este acel drum, este o altă problemă. Dar pentru astăzi era important ca drumul Ucrainei către UE să fie menţinut deschis.
Din punctul de vedere al Rusiei, aceasta nu era "o mare problemă". Moscova se opune aderării Ucrainei la NATO, nu aderării la Uniunea Europeană. De altfel, după unda verde transmisă de Scholz-Macron-Draghi, Putin a declarat că "Uniunea Europeană nu este o organizaţie militară precum NATO. Rusia nu se opune aderării Ucrainei la UE." (TRT Haber, 17.6.2022).
Planul britanic
După vizita oficialilor Germaniei, Franţei şi Italiei la Kiev, numele care chiar a doua zi s-a aflat în vizită tot la Kiev a fost premierul Marii Britanii, Boris Johnson. Aşa cum s-a întâmplat şi anterior, Londra urmărea să saboteze demersurile axei Berlin-Paris privind "negocierile". De altfel, oficialii de la Kiev au ridicat ştacheta pentru a se aşeza la masa negocierilor cât să poată învinge Rusia!
Iar indiciul privind ce doreşte de fapt Londra a fost dat de noul şef de Stat Major al Marii Britanii, Patrick Sanders: "Ar trebui să ne pregătim să luptăm încă o dată în Europa". (Cumhuriyet, 19.6.2022)
Washingtonul este cel care doreşte mai mult un "război lung" sau Londra, se poate discuta. Pentru că Marea Britanie, care a spus că "Germania şi Franţa sunt cele care consumă fondurile UE" şi s-a despărţit de UE, încearcă să creeze o nouă alianţă în interiorul Europei sub conducerea sa, transformând criza din Ucraina în oportunitate. Marea Britanie încearcă să extindă nucleul "micii alianţe" create împreună cu Polonia şi Ucraina din zona Arcticii/Balticii până în Turcia.
Şi de fapt aceasta este problema critică din punctul de vedere al ţării noastre! (Traducerea: Emel - Birgül Mauki, RADOR)