La începutul acestui an, statul român a marcat o victorie în fața fraților Micula, una ce părea definitivă, fiind scutit să plătească cele 9 miliarde de lei cerute drept daune. La câteva zile distanță, situația ia o turnură neașteptată, cauza fiind trimisă acum spre rejudecare la Tribunalul Uniunii Europene.
Procesele dintre frații Micula și statul român sunt departe de a fi încheiate. În cursul zilei de marți, situația a luat o turnură neașteptată în cazul celor 400 milioane de euro, daune ce au fost achitate deja în 2019 de către Guvernul Orban. Marea Cameră a Curții de Justiție a UE a anulat decizia prin care frații Micula, patronii European Drinks, au obținut aceste despăgubiri.
Instituțiile justiției anulează deciziile anterioare luate de magistrați în cazul fraților Micula. Tribunalul arbitral de la Washington a acordat, în 2013, despăgubiri în valoare de 178 de milioane de euro. Plus dobânzi și penalități, suma se ridică la 395 de milioane de euro, acordați fraților Ioan și Viorel Micula. Această decizie a fost anulată de Tribunalului UE, iar decizia acestora este anulată de Marea Cameră a Curții de Justiție a UE.
Cazul fraților Micula este acum trimis spre rejudecată la Tribunalul UE.
Despăgubirile au fost încasate deja de cei doi frați. În 2019, Guvernul Orban a făcut plata, după ce patronii European Drinks au blocat conturile Romatsa, Nuclearelectrica şi Conpet.
Frații Micula au mai pierdut un proces în fața statului român
Încă de la începutul anului, Ioan și Viorel Micula au pierdut definitiv lupta în fața statului român. Magistrații au scutit autoritățile să plătească cele 9 miliarde de lei cerute drept daune de către frații Micula. Decizia a fost luată pe 4 ianuarie 2022 de Comitetul ad-hoc de anulare constituit sub auspiciile Centrului internațional pentru reglementarea diferendelor relative la investiții (ICSID) de pe lângă Banca Mondială .
Tribunalul a respins cererea fraților Micula, precizând că „România s-a angajat în eforturi serioase și vizibile pentru a își aplica legile privind impozitarea în legătură cu alcoolul.” și că România „a arătat că are un mecanism complex pentru aplicarea legilor sale, o strategie prin care se asigură aplicarea în mod eficient din perspectiva costurilor și o structură de executare atât la nivel de gospodărie individuală, cât și la nivel de producător industrial, implicând ANAF, Vama și DG Antifraudă.”