Bătălia pentru tranzitul de gaz rusesc către Europa prin Ucraina e departe de a se fi încheiat, deși am intrat în doua jumătate a lui noiembrie iar contractul existent expiră la 31 decembrie.
Mai mult, la summitul BRICS din Brazilia, Vladimir Putin a avertizat că furnizările de gaz spre Europa s-ar putea întrerupe la 1 ianuarie și a formulat deja pretențiile pentru noul contract. Bătălia este pe durata contractului și condițiile sale din cauză că Nord Stream 2 nu este gata încă, la fel și Turk Stream - conductele ce ocolesc Ucraina prin Marea Baltică și Marea Neagră - iar Rusia forțează Ucraina să prelungească acordul existent, considerat oneros de către Curtea de la Stockholm care a decis deja în favoarea Ucrainei.
Ultima rundă de negocieri e pe masă și va fi purtată de către noua Comisiei Europeană. E vorba despre încheierea unui acord de tranzit prin Ucraina, pe care Rusia o condiționează în fel și chip. Rusia dorește un contract prelungit pe un an sau doi, numai bine să fie terminate conductele ce ocolesc Ucraina, în timp ce și Kievul, și Bruxellesul își doresc un contract pe 10 ani, cu posibilitate de prelungire. Acum, noile condiții introduse de Putin includ anularea tuturor proceselor împotriva Gazprom – unul câștigat pentru nefurnizarea de gaz la prețul pieței, în 2014, după anexarea Crimeii, care costă 2,56 miliarde de dolari, alt proces fiind pe rol pentru necontinuarea acordului, cu pretenții totale ce ajung la circa 22 miliarde de dolari în favoarea Naftohaz Ukraina, compania de gaz a Ucrainei.
Vladimir Putin a avertizat că tranzitul de gaz este în continuare sub presiune dacă Ucraina nu acceptă să anuleze procesele și beneficiile și dacă nu încheie un acord cu Gazprom pentru furnizare de gaz, nu numai pentru tranzit. Mai mult, Putin anunță și 20-25% discount. Pe de altă parte, ucrainenii au scăpat cu greu de furnizorul nefiabil și din 2015 nu au mai luat gaz de la ruși. O treime din gaz e luat de pe piața europeană, restul de pe piața internă. Mai mult, acum Naftohaz are și depozite cât să asigure singur furnizarea de gaz către Europa până în luna martie.
Condiționările sunt multiple. Partea rusă refuză să permită importatorilor să ia gaz rusesc și să-l revândă către Ucraina, ceea ce fac azi Polonia, Slovacia și Ungaria. Această variantă e contestată pe toată linia, fiind vorba, fizic, despre gaz de la Baumgarten, gaz european din multiple surse, acolo unde Gazprom participă cu doar 32% din cantități în acest an, cota sa fiind în scădere din cauza politicilor energetice europene, de eficientizare și economie, dar și folosirea energiei regenerabile. Acum Gazprom și-ar dori să recupereze cea mai mare piață a sa din spațiul post-sovietic, Ucraina.
Mai nou, Vladimir Putin a introdus un dubiu privind capacitatea Ucrainei de a îndeplini condițiile alinierii la cadrul de reglementare din Europa până la sfârșitul anului. E vorba despre crearea unui transportator de gaz diferit de Naftohaz, care să preia rețeaua de transport și să fie omologul Gazprom în contract și să funcționeze separat de partea de distribuție, potrivit normelor europene. În plus, Ucraina trebuie să creeze o agenție independentă de reglementare a prețurilor.
Parlamentul ucrainean a adoptat încă de la sfârșit de octombrie legea de împărțire a Naftohaz în două entități distincte, de transport și de distribuție, fapt care crează la 1 decembrie noul operator independent, certificat ca atare, pentru transportul de gaz. E vorba despre tranzitul a circa 87 miliarde metri cubi de gaz către Europa în 2018 și a 73,3 miliarde metri cubi în primele 10 luni ale anului.
Aceasta reprezintă circa 45% din vânzările de gaz ale Rusiei către Europa și Turcia, cu observația că intrarea în vigoare a ambelor conducte, Nord Stream 2 și Turk Stream ar prelua maximum 71 miliarde de metri cubi pe an, cât e întreaga lor capacitate, rămânând doar o diferență de 16 miliarde metri cubi pentru transportul prin Ucraina. Pentru tranzitul actual, Ucraina a câștigat anul trecut 3 miliarde de dolari, care ar dispărea din buget dacă Rusia închide acest tranzit.
Putin a anunțat în Brazilia și nemulțumirea pentru noile pretenții ale Ucrainei cerute în curtea de arbitraj de la Stockholm, cerând retragerea acțiunilor depuse deja, anularea altor acțiuni și renunțarea la cele deja câștigate. După sentința ce obligă Gazprom la plata a 2.56 miliarde dolari câștigate din 2014, Ucraina a depus deja documente la final de ocotombrie pentru 12 miliarde dolari pretenții, compensând refuzul Gazprom de a furniza gaz la prețul pieții în 2018 și 2019. Noua cauză vizând întreruperea furnizării de gaz după 1 ianuarie 2020 e deja pregătită de către Kiev iar sumele total eating 22 miliarde de dolari.
În momentul de față, există suspiciuni că Rusia dorește cu orice preț să blocheze un contract, pe motive diverse, forțând un conflict între Ucraina și Uniunea Europeană. Ultima găselniță a lui Putin este forțarea continuării furnizării de gaz fără nici un acord, după 1 ianuarie, fapt care să pună Ucraina să oprească gazul și să intre în conflict cu Bruxellesul. Următoarea rundă de negocieri este crucială în această direcție.
Uniunea Europeană direct și Germania doamnei Angela Merkel, separat, au insistat pentru un contract nou pe 10 ani cu o cantitate tranzitată de minimum 60 miliarde metri cubi prin Ucraina. Acordul a fost atins în timpul președinției României la Consiliul European și la adoptarea Directivei gaz. Acordul respective care permite funcționarea Nord Stream 2 prevede condiții stricte pentru Gazprom și Nord Stream 2– respectarea regulilor pieței europene - dar condiționează și menținerea tranzitului semnificativ prin Ucraina.
Subiectul a fost abordat și de către Congresul american, care a atacat creșterea dependenței europene de gazul rusesc prin construirea Nord Stream 2 și nevoia de sancțiuni pentru firmele care transportă și amplasează conductele pe fundul Mării Baltice. Cum conducta este gata în proporție de 85% și nu mai poate fi blocată terminarea ei din cauza întârzierii dezbaterilor, singurul efect al sancțiunilor unor persoane și companii ar fi lansarea unei noi teme de controversă în raport cu UE și sancționarea firmelor europene, nicidecum oprirea construcției conductei. Rezultatul nu are a face cu sancționarea Rusiei sau a Gazprom.
E motivul pentru care Congresul analizează și el o formula de legislație pentru introducerea de sancțiuni legate de sistarea contractului de tranzit a gazului prin Ucraina. Problema nu este cea a dependenței și cantității de gaz adusă – e în scădere procentul și cantitatea – ci a căii de tranzit, care ar ocoli Ucraina, așa cum a decis Putin acum 10 ani, când a pornit construcția. De aceea Congresul urmărește protejarea tranzitului prin Ucraina pe termen lung și în cantități suficiente, fapt ce ar fi o completare a presiunilor deja lansate de către UE către Rusia și Gazprom.